Cărţile digitale şi noile haine ale împăratului

Paul a făcut liceul umanist şi Facultatea de Filosofie, dar a fost mereu atras de calculatoare şi programare. Regretă că nu este programator cu acte în regulă, deşi încă din facultate a lucrat ca IT manager la o fundaţie, apoi a făcut web design şi a schimbat mai multe job-uri din dorinţa de a acoperi cât mai multe segmente din IT. Cristi a făcut Facultatea de Automatică, a lucrat şase ani într-o corporaţie şi între timp a devenit interesat de cărţi digitale şi antreprenoriat. Când s-au cunoscut, Cristi lucra pentru site-ul Crucea Roşie şi alte site-uri mai mici. Apoi Paul a devenit consultant pentru site-ul Humanitas şi întâmplarea a făcut să aibă nevoie de un contractor pentru platforma editurii. I-a spus lui Cristi să participe la licitaţie, căci avea un portofoliu deosebit pentru vremea aceea, şi lucrurile au mers ca unse. Paul a devenit clientul, iar Cristi furnizorul. Au făcut site-ul potrivit nevoilor Humanitas, cu aportul unei companii de design, şi rezultatele au fost foarte bune. Prinzând curaj, au propus editurii să-şi modifice şi site-ul de vânzări – Librăriile Humanitas -, dar norocul le-a surâs când au fost refuzaţi de conducerea editurii.

„Atunci am zis, stai puţin, că e un plan de business“, povesteşte Cristi „Sunt nişte idei bune pe care le avem, hai să-l facem noi“.

Au făcut site-ul Owline şi au ales o selecţie bună de titluri, apoi au venit cu o noutate pentru acel timp, când toată lumea vindea audiobook-urile pe CD: audiobook-urile în format mp3. Paul a gândit strategic şi a cerut şi exclusivitate pe o perioadă de un an de zile, ceea ce a iritat destul de mult editurile din România, inclusiv Humanitas. Motiv pentru care Gabriel Liiceanu le-a propus să devină parteneri cu Librăriile Humanitas, iar brandul Owline a fost, practic, absorbit, iar Paul şi Cristi au rămas parteneri în Librariile Humanitas trei ani.

Readfwd şi cărţile digitale

Au decis să înceapă Readfwd în februarie 2012, luând fiecare 50 de procente din firmă. Echilibrul perfect, ce-i poate duce la blocaj, e ca un fel de garanţie că vor ajunge mereu la consens, indiferent de decizie.

„Read Forward a apărut din dorinţa de a arăta că ceea ce e în capul nostru poate fi şi în realitate“, spune Paul.

Ce puteau pierde? Site-ul Owline funcţionase foarte bine şi când a fost al lor, şi după ce l-au transformat în Librăriile Humanitas. Vânzările crescuseră cu 40 la sută în vreme de criză, iar pentru ei doi a fost o perioadă în care au testat idei. Paul a înţeles mecanismele şi a învăţat cum să iasă pe piaţa internaţională. Humanitas a fost prima editură care vindea cărţi pe iBookstore. La Readfwd li s-a părut foarte provocatoare partea tehnică, dar trebuia să ia decizii de business şi au învăţat din mers. Îşi doreau să lucreze în zona digitală şi se gândeau deja că e-book- urile reprezintă doar un prim pas: de la textul pe hârtie la acelaşi text în format asemănător, dar digital.

„Un soi de fotocopiere, dar cu o libertate mai mare“, spune Cristi.

Sentimentul lor este că sunt abia la început de drum în domeniul cărţilor digitale. Cărţile digitale nu vor mai fi doar e-book-uri, ci vor avea viaţa lor proprie.

„Când eliberezi o carte de trupul ei, care înseamnă tuş, hârtie, tu poţi să o împachetezi cum vrei, să-i faci ce vrei“, explică Paul. „Ajută dacă o duci la forma adecvată.“

Dacă ne gândim la Enciclopedia Britanică, observăm că sunt multe probleme când ne gândim la ea în format fizic. Prima ar fi că sunt multe volume, alta ar fi că nu poţi să dai rapid o căutare şi astfel utilizabilitatea scade. Conţinutul nu se poate updata. Ce e scris fizic acolo aşa rămâne şi nu se poate îmbunătăţi. Apare întrebarea cum faci dacă un stat dispare pur şi simplu sau se împarte în două state? Sau ce faci dacă se descoperă lucruri noi? Toate astea se pot rezolva cu Enciclopedia Britanică pe format digital. Astfel, conţinutul devine dinamic, viu. Se poate îmbunătăţi şi corecta. De aici şi sentimentul lui Paul şi Cristi că lucrează la ceva important.

Enhanced-e-book şi piaţa externă

Editorii din România au procedat inteligent şi şi-au securizat drepturile digitale pentru cărţile lor, indiferent dacă au publicat sau nu cărţile respective şi în format digital. Astfel că o editură mare, dacă a scos o carte pe hârtie, o poate scoate şi pe suport digital. Tot ce trebuie este să rezolve problema conversiei şi pe cea a securizării, care este foarte importantă.

Readfwd nu vrea să publice neapărat cărţi în limba română. Sunt interesaţi să facă noi produse electronice de tip carte, destinate în special pieţei externe. Prin noi produse se pot înţelege şi site-uri, şi aplicaţii. De pildă, cărţile pentru copii pot avea aplicaţii de tipul imagini, sunete, animații, interactivitate. Paul şi Cristi nu sunt interesaţi de cărţile digitale clasice, ci de ceea ce se numeşte enhanced e-book. Aşa au făcut cu cartea The Great Gatsby, pe care au adaptat-o pentru iPad şi Kindle. Iei un text, îl formatezi, alegi un font foarte frumos şi poţi pune headere în diferite culori și texturi, ceea ce dă cărţii un aspect foarte elegant. Practic, sunt aplicate toate principiile din print, însă, odată ce lucrezi la o carte digitală, constaţi că au dispărut restricţiile din print. Cartea poate fi ilustrată şi i se pot adăuga capitole separate. De pildă, în cazul cărţii The Great Gatsby se pot adăuga capitole care îţi vorbesc despre America anilor '20. Sau, de pildă, să luăm cartea On the road a lui Jack Kerouac. Pe format electronic se poate adăuga harta parcursă de autor, se pot adăuga biografiile unor personaje din carte (care au existat în realitate) sau se poate vedea ce a scris autorul în diferite locuri pe care le-a vizitat. Cert este că se pot adăuga lucruri utile.

„Desigur, în epoca noastră este imposibil să mai cuprinzi toată cultura“, spune Paul. „Dacă în Renaştere mai era posibil, acum nu mai este cazul. De aceea este important contextul cărţii, să te facă să înţelegi mai mult despre cartea pe care tocmai o citeşti“.

Manualele digitale şi educaţia

Pe format digital, conţinutul se poate desface şi îmbogăţi. Iar elevii de acum şi cei care urmează ar putea învăţa pe manuale infinit mai interesante decât cele din prezent. În fond, de ce nu învaţă elevii acum, aşa cum învăţau odată? Poate pentru că sunt distraşi de alte lucruri mai interesante, de exemplu. Paul şi Cristi au făcut deja un manual digital despre ecologie, sponsorizat de o companie producătoare de ciment. Au luat conţinutul de pe hârtie, care exista, l-au făcut video, l-au ilustrat, i-au refăcut grafica şi i-au crescut interactivitatea. Aşa le-a ieşit manualul Lecţia Verde, care a fost testat în şocală şi a făcut o impresie bună printre elevi şi profesori deopotrivă. Cei doi antreprenori au un vis legat de manualele digitale şi ştiu că mai e mult de lucru. „Mediul a fost inventat, dar mai sunt multe de făcut“, spune Cristi. Benefic este că un manual digital poate fi parcurs diferit. Poţi să notezi şi să subliniezi, apoi să ştergi. Poţi să faci o recapitulare, să faci fişe pe care apoi le poţi trimite pe e-mail. Lucrurile astea deja se pot face, dar se poate merge şi mai departe.

„De pildă, la lecţia de bilologie profesorul predă celula“, spune Cristi. „Poţi da click pe nucleu, primeşti toată povestea şi ai şi imaginea animată.“ Elevul înţelege mai uşor cum funcţionează prin intermediul aplicaţiilor pe care le are la dispoziţie pe manualul digital. Valoarea în cazul unui astfel de manual ar putea consta în capacitatea lui de a face să se înţeleagă mai uşor conceptele, iar împărţirea nu s-ar mai face pe materii, ci pe domenii de cunoaştere.

„Problema celor care învaţă este că, dacă nu sunt fascinaţi de ce învaţă, nu învaţă“, spune Paul. „Un copil abandonează un joc, dacă se plictiseşte. E natural să se întâmple asta. Astfel, dacă nu facem interesant tabelul lui Mendeleev, s-ar putea ca mulţi copii să refuze să-l înveţe. Concepţia lor este că elevii nu au nevoie de manuale frumoase, dar felul în care învăţăm trebuie schimbat. Dacă ne dorim să adaptăm noile generaţii la condiţiile lumii în care trăim, atunci manualele digitale trebuie să stimuleze creativitatea, să-i permită elevului să contribuie şi să interacţioneze.

Articol preluat din Revista Cariere de iunie. Pentru detalii legate de abonare, click aici