Birourile trendy, răzbunarea tocilarilor

La prima vedere, sediile de birouri de la Google, Pixar sau Facebook, amenajate ca şi cum ar face parte din scenografia unor filme S.F. sau fantasy, sunt doar extravaganţe pe care s-au cheltuit sume uriaşe. De pildă, presa britanică a spus despre sediul Google din Londra că seamănă mai mult cu o casă Big Brother decât cu un spaţiu de birouri. În fond, chiar e nevoie să te poţi plimba cu bicicleta printre birouri ca să-ţi vină o idee bună? Sau chiar nu te poţi odihni dacă fotoliul nu seamănă cu barca unui salvamar? Nu ştiu răspunsul, dar oricum ne-am uita la ele, birourile inginerilor din IT de la aceste companii sunt, să recunoaştem, cel puţin la fel de interesante ca muzeele de artă contemporană pe care le vizităm când mergem în vacanţă. La noi, situaţia nu stă la fel, dar tendinţa se manifestă tot în companiile creative. Zitec, de exemplu, este o companie românească de soluţii software, care oferă identitate grafică, promovare de aplicaţii online şi alte lucruri la fel de interesante şi de viitor. Inginerii care lucrează acolo sunt atât de pricepuţi, încât au dus numele Zitec până în Silicon Valley. Poate ca o răsplată, sau poate ca o evoluţie firească, managerii s-au gândit că au nevoie de un sediu nou. Un sediu care să fie central şi accesibil, cu rastel de biciclete la intrare şi mai multe locuri de servit masa în apropiere. După lungi căutări, au părăsit sediul din Berceni pentru cădirea Phoenix Tower din zona pieţei Alba Iulia din Bucureşti. Lucrurile nu s-au terminat aici pentru că aveau nevoie de ceva deosebit, dacă tot au făcut mutarea.

Românii, greu de satisfăcut

„E greu să satisfaci un român,“ spune Alexandru Lăpuşan, CEO/ Founding Partner Zitec. „Pentru că suntem mult mai critici cu ceilalţi, dar mai puţin cu noi înşine.“ Cei de la Zitec voiau un sediu cu spaţii de recreere sofisticate, masă de fussball şi alte facilităţi la care s-au gândit pe parcurs. Au intrat în contact cu mai multe firme de decoraţiuni interioare, dar pentru că nu le ieşea exact ce voiau, au apelat şi la propriul departament de design. După ce şi-au pus capul la contribuţie şi au îmbrăţişat sugestiile firmelor de specialitate, care i-au pus la curent cu ce se poate realiza tehnic, oamenii de la Zitec s-au apucat de treabă. Într-o bună măsură, sediul reflectă creativitatea lor ca echipă şi e o dovadă că se respectă unul pe altul, dar şi munca pe care o fac.

„Dacă nu faci mediul de lucru plăcut, poţi să compensezi cu un salariu mai mare. Însă detaliile care ţin de confort şi spiritul de gaşcă sunt mai puternice decât 100 de euro în plus la salariu“, spune Alexandru. Ne aflăm într-o sală de şedinţe care se numeşte Popular Destination. Încăperea, nu foarte mare, este dotată cu televizor 3D, mobilier confortabil şi colorat şi un spectaculos perete de sticlă pe care se poate admira o nebuloasă fotografiată de NASA. Foarte aproape, se află o altă sală de şedinţe, mai mică, care se numeşte Celebrity Name, cu siluetele lui Chuck Norris, Che Guevara şi Albert Einstein sculptate în sticlă pe uşa de la intrare. În birouri mobilierul este simplu şi funcţional. Spaţiul e generos cu fiecare şi nu există cabluri care să atârne pe sub birouri, totul fiind înglobat la stâlpi. Departajarea faţă în faţă se face cu ajutorul unor panouri de circuite imprimate din plastic care atârnă din tavan. Costurile au depăşit bugetul alocat, însă firma a refolosit tot ce se putea din vechiul sediu. I-a ajutat mult şi proprietarul clădirii. „Dacă vrei să faci un proiect de genul ăsta, acum e momentul,“ spune Alexandru. Piaţa de imobiliare a scăzut, iar proprietarii de clădiri de birouri sunt hotărâţi să-şi ajute chiriaşii. Şeful de la Zitec este la fel de modern în abordarea de leadership, pe cât este şi sediul. Uneori rămâne seara după program să joace în campionatele de fusball sau ping pong pe care le organizează colegii.

„În România e încetăţenită ideea că trebuie să ajungi primul la birou, să pleci ultimul şi tot timpul să fii văzut că lucrezi, pentru că aşa o să fii promovat“, spune Alexandru. „Pe mine nu mă interesează dacă nu eşti acum la birou. Poate ai o problemă, poate recuperezi orele pe seară sau mâine. E un program de lucru flexibil şi contează dacă la deadline ai livrat în condiţii bune.“

Fără cercetători britanici

Deşi nu s-au bazat pe studii ştiinţifice care să ateste beneficiile unui spaţiu confortabil de birouri, efectele pozitive există. Spaţiile de relaxare nu sunt doar aşa, ca să fie bifate, ci pentru ca orice angajat să stea acolo dacă are chef sau dacă vrea să se odihnească. Sediul Zitec nu reflectă doar deschiderea către noile trenduri şi creativitatea, ci întreaga lor concepţie despre cum ar trebui să muncească.

„Poate cineva nu are chef să muncească în momentul acela şi cu toţii ştim ce înseamnă asta,“ spune Alexandru. „Nu mai sunt productiv pentru că nu îmi stă capul la chestia aia.“ Firma dă uneori şi petreceri, unele dintre ele plănuite, altele întâmplătoare. Deşi sunt multe „ispite“ în drumul spre ieşire, angajaţii firmei nu stau peste program şi nici managerii nu încurajează tipul acesta de comportament. Stau cât trebuie, indiferent dacă au de lucru, dacă vor să vizioneze un film sau să joace tenis de masă. Desigur, au fost şi petreceri de la care s-a plecat la 4 dimineaţa, dar nu e totuşi un obicei care se repetă prea des. La plecare, Alexandru îmi spune că firma încă mai face angajări, însă nu este proces uşor pentru că nu-i simplu să-şi găsească oamenii potriviţi, care nu doar să fie performanţi, ci să se şi integreze în echipă.

Hub Bucharest, un altfel de spaţiu

La etajul trei al unei clădiri vechi de pe Splaiul Unirii, chiar în buza unei străduţe care duce în Centrul Istoric al Capitalei, se află sediul modern a ceea ce se numeşte Hub Bucharest. Nu este sediul obişnuit al unei companii, ci un spaţiu în care oricine poate să-şi închirieze un birou la care să lucreze şi să-şi stabilească întâlniri. Dar e mai mult decât un simplu spaţiu de birouri, deoarece numele îl leagă de un concept internaţional de mare succes. Reţeaua HUB a luat naştere în Londra în 2007, iar acum în toată lumea există deja 31 de hub-uri. Oamenii înscrişi în reţea se susţin reciproc, lansează businessuri împreună şi devin parteneri. Filozofia Hub se bazează pe ajutor şi, atunci când cineva intră în această reţea, are acces la proiectele pe care le fac ceilalţi şi le poate solicita ajutorul. Hub Bucharest a luat naştere pe o structură de rezistenţă a comunităţii RoPot. O gaşcă de trei prieteni şi-a dorit să se implice în diferite proiecte sociale şi le-a venit ideea să realizeze o comunitate care să sprijine antreprenoriatul social din România. Vlad Craioveanu este unul dintre ei .

„Am pornit de la ideea că vrem să aducem la aceeaşi masă corporatiştii şi societatea civilă“, spune Vlad. „Am început să organizăm evenimente şi tot felul de întâlniri, mai întâi prin cafenele sau la British Council, dar nu prea se crea identitatea comunităţii pentru că locul se schimba mereu.“ Aşa a apărut ideea de a avea un spaţiu fizic doar al lor.

„Modelul Hub-ului este foarte flexibil şi customizat în beneficiul oamenilor care vin aici“, spune Vlad. Se adresează start up-urilor, free lancerilor, business-urilor sociale şi ONG-urilor. Când s-au gândit la un sediu, şi-au spus că este foarte important să fie central, uşor accesibil şi ieftin, pentru oamenii care nu au bani să îşi deschidă propriul birou. Plecând de la toate criteriile acestea, şi-au dat seama că e mult de lucru şi că nu le va fi deloc uşor, deoarece piaţa de imobiliare este încă destul de scumpă. „La noi nu există un model de colaborare instituţional între Primărie şi astfel de organizaţii, unde Primăria să-ţi spună, uite, ai o idee foarte bună, eu am spaţiul acesta, ţi-l dau gratuit, tu doar repară-l“, spune Vlad. Condiţiile erau defavorabile din perspectiva sustenabilităţii modelului. Şi-au pus întrebarea dacă va funcţiona sau nu.

Hub info evening

În ianuarie 2011 au început să lucreze la modelul de comunitate. Am testat ideea într-un spaţiu mai mic, tot în Centrul Istoric. Au recreat conceptul Hub, desigur, nu cu toate caracteristicile unui astfel de spaţiu, şi lumea a început să vină. Erau 12 sau 14 oameni care veneau să lucreze regulat, dar mai erau şi alţii care participau la evenimentele pe care le organizau. Foarte important în acest business e că se bazează mult pe relaţii şi notorietate. Aşa s-a format ideea de comunitate în jurul conceptului. Timp de trei luni au gândit şi au amenajat spaţiul de birouri. Au chemat oamenii să-şi dea cu părerea şi au amenajat locul cum au crezut mai bine. Deşi încă nu aveau mobilierul gata, au organizat evenimente pentru promovarea conceptului. Oamenii veneau, aflau despre ce e vorba, se gândeau la impact, la avantaje, şi lucrurile au început să se lege. Conceptul de Hub pleacă de la premisa că există mulţi oameni care vor să ajute, dar care nu au ocazia să colaboreze cu cei deja implicaţi în proiecte de responsabilitate socială sau alte activităţi asemănătoare. Hub-ul actual combină spaţiul de birou open space cu tot confortul de acasă. Nici nu îl numesc neapărat birou, ci Innovative Lab sau Business Incubator, în care cei înscrişi vin să lucreze, să ofere consultanţă şi să se implice.

Cine vine la Hub

La prima vedere, pare bizar să închiriezi un spaţiu ca să lucrezi, când ai putea foarte bine să rămâi acasă. Însă dacă ne gândim la banii pe care îi cheltuim ca să rămânem în contact cu alţi oameni, s-ar putea ca optica să se schimbe. Aici se creează conexiuni, sunt mai uşor de găsit colaboratorii şi partenerii, se nasc noi idei de proiecte şi de business. Oamenii se recomandă între ei şi vorbesc despre proiectele lor. La Hub nu se promovează neapărat ideea de reţea de networking, dar lucrul acesta se produce în mod firesc.

Ceea ce au reuşit să realizeze Vlad Craioveanu şi prietenii lui, asociaţi în această afacere numită The Hub Bucharest, este în sine un proiect care ajută o mulţime de alte proiecte. Hub-ul e o dovadă a curajului lor de a renunţa la job-urile lor şi de a face o afacere concept foarte modernă, care probabil va lăsa urme de-a lungul timpului.

Cei care îşi fac abonamente la Hub Bucharest fac parte din mai multe categorii. Sunt oameni care vin numai 5 ore pe lună şi, de obicei, participă numai la evenimente sau vor să intre în contact cu ce fac ceilalţi şi să-şi facă relaţii. Mai sunt cei care îşi fac abonamente de 25 de ore pe lună, aceştia fiind mai ales cei care lucrează în alte părţi, dar care seara trec pe la Hub pentru că îşi aduc contribuţia în diferite proiecte, de obicei cu know how-ul dobândit în corporaţii. Alţii sunt doar consultanţi sau investitori.

Articol preluat din Revista Cariere de septembrie. Pentru detalii legate de abonare, click aici