8 Martie. Istorie nedreaptă, imaginație, talent și câteva dintre lucrurile pe care nu au putut să le facă bărbaţii, dar le-au făcut femeile

Versiuni ale istoriei fac ca această zi să “corespundă” grevei care a fost declanșată la New York, pe 8 Martie 1857, de către muncitoarele din domeniul textilelor de la Lower East Side, sau primei Woman’s Day, organizată în Statele Unite la 28 februarie 1907.
La începutul secolului al XX-lea, Mișcarea feminist provoca tulburări violente ce au avut legătură cu partizanele Emmelinei Pankurst-Goulden, care revendica dreptul de vot al femeilor. Partizana britanică, născută la Manchester în 1858 și decedată la Londra în 1928, a fost fondatoarea Uniunii feminine sociale și politice în anul 1903. Acestei mișcări a partizanelor pentru drepturile femeilor din Anglia de la începutul secolului al XX-lea i-a urmat obținerea drepturilor politice pentru femei. Mai târziu, în 1928, Curtea suprema a Canadei refuza să considere femeile “indivizi” care să poată face parte din Senat. Aceasta era stabilită prin Legea Constituțională din 1867 (și pe incapacitatea femeilor de a-și asuma obligații publice). La începutul secolului al XX-lea, în Franța, ca și în majoritatea țărilor europene, femeia era considerată “incapabilă din punct de vedere juridic”, înainte de a fi considerată “individ”. Sistemul patriarhal domina, ea era numai soție și mamă, trecând deci de la tutela tatălui la cea a…soțului.

Arc peste timp… Azi, în secolul XXI, se consideră că femeia este atât persoană de succes din punct de vedere al carierei profesionale, cât și mamă. Dar există încă femei ale lumii pe de-o parte libere, preocupate de carieră, sport, muzică ș.a., și femei ale lumii ce par a veni dintr-un trecut îndepărtat, fără a avea cea mai mică legătură cu lumea de azi, cu lumea în care, theoretic, regulile sunt făcute de femei și bărbați deopotrivă. Lumea în care femeile au un cuvânt de spus în viața de familie și cea socială, lumea în care femeile sunt respectate, iubite, admirate, încurajate. Sunt lumi paralele care coexistă, lumi despărțite de religie, tradiție, prejudecăți.

Nimic nu le-a stat în cale

Poate sună bizar, dar femeile au inventat maşina de spălat vase, fierăstrăul circular, ştergătoarele de parbrize, kevlarul etc. De-a lungul timpului, femeile au fost private nu numai de drepturi, dar şi de educaţie tehnologică, dar nimic nu le-a stat în cale când a fost vorba să îşi pună în practică ideile ingenioase.
Prima americană care obţinea un brevet pe numele ei, în 1809, s-a numit Mary Kies, ea fiind cea care a descoperit şi dezvoltat un proces de ţesut pălării cu fire de mătase.

La finele secolului al XIX-leas, Josephine Cochrane inventa maşina de spălat vase. Enervată de servitorii care îi spărgeau mereu vasele extrem de scumpe, Josephine a reuşit să construiască o maşinărie ingenioasă, capabilă să cureţe vesela fără să o sfărâme. În 1886, ea primea brevet pentru invenţia sa folosită astăzi la scară din ce în ce mai mare.

La începutul secolului al XIX-lea, când în America tocmai apăruse secta Shakers, care promova, între altele, egalitatea între sexe, o ţesătoare din Massachusetts a creat un obiect ciudat. Tabitha Babbitt, membră a comunităţii Shakers, inventa fierăstrăul circular, care a intrat imediat în uz în fabricile de cherestea din zonă. Ea s-a inspirat de la fraţii săi, care tăiau copacii cu un fierăstrău ce trebuia ţinut de ambele capete. Astfel, i-a venit ideea să lege de o roată de tors un disc cu dinţi.La mijlocul anilor ’50, americana Bette Nesmith Graham crea pasta corectoare.

La acea vreme începuseră să intre în uz maşinile de scris electrice, iar Bette Nesmith Graham, care fusese dactilografă, se angajase ca secretară a directorului unei bănci din Texas şi nu mai avea timp să dea rateuri. Într-o zi, după ce a observat cum colegii săi încercau să scrie cu vopsea pe un geam o urare de sărbători pe care o modificau câte puţin, cu altă vopsea, din cauza greşelilor, lui Bette i-a venit o idee.
A turnat în blenderul de acasă un tub de vopsea de pictură pe bază de apă cu o cantitate egală din colorantul folosit pentru obţinerea hârtiei din maşina de scris. A dus amestecul la serviciu şi a observat că, aplicat cu o pensulă, poate masca orice greşeală pe care o făcea când dactilografia. În 1958 a primit brevet pentru invenţia pastei corectoare, pe care ea a numit-o „Gata cu greşelile” („mistake out”).

Invenţia ștergătoarelor de parbrize îi aparţine lui Mary Anderson

Ştergătoarele de parbrize nu sunt nici pe departe invenţia bărbaţilor. Invenţia îi aparţine lui Mary Anderson, care, în timpul unei vizite la New York, la începutul secolului trecut, a observat cum vatmanul unui tramvai oprea din 50 în 50 de metri pentru a-şi şterge parbrizul manual, cu o cârpă. Era iarnă şi ningea continuu, iar vizibilitatea era foarte redusă. Şoferii tuturor vehiculelor obişnuiau să facă acest lucru. Când s-a întors acasă, Mary s-a apucat de treabă şi a creat ştergătorul de parbriz dintr-un sul de cauciuc prins de un ax şi legat de o manivelă poziţionată în interiorul vehiculului.

Una dintre cele mai importante fibre sintetice dezvoltate până în prezent a fost creată de o femeie la mijlocul secolului trecut. În 1946, când s-a angajat la firma DuPont, Stephanie Kwolek încerca să strângă bani pentru a urma Facultatea de Medicină. În 1964, ea se afla tot la DuPont, unde încerca să transforme polimerii într-un material sintetic dur. Un an mai târziu, ea a reuşit să creeze o fibră de cinci ori mai rezistentă decât oţelul, pe care a denumit-o kevlar. Materialul este folosit astăzi la vestele antiglonţ, la căştile de protecţie, la rachetele de tenis şi altele.

Cele câteva dintre lucrurile pe care, metaforic vorbind, nu le-au putut face bărbații, dar le-au făcut femeile sunt departe de a fi “câteva“, tocmai acesta fiind motivul de a le povesti uneori, ca semn al meandrelor istoriei omenirii.
Mentalitatea femeii moderne s-a schimbat. La fel și rolul său în societate. Femeia lumii “noastre” nu are prejudecăți și este în continuă transformare culturală, socială, spirituală.