Realitatea augmentată sau cum să faci lumea și mai mare

Pokémon Go a fost senzația verii, dar mai ales ocazia, inclusiv pentru mulți români, de a se familiariza cu realitatea augmentată, o combinație între mediul înconjurător și cel creat digital. Poate că jocul lansat de compania Niantic nu vi se pare o chestiune serioasă, dar el reprezintă o ilustrare a unui nou mod de a vedea lumea, tot mai utilizat și cu prognoze de dezvoltare serioase.

Compania de cercetare a pieței IDC – International Data Corporation – se așteaptă ca veniturile globale ale pieței de realitate virtuală și augmentată (AR/VR) să crească de la 5,2 miliarde de dolari în 2016 la peste 162 miliarde de dolari în 2020.

Odată cu dezvoltarea componentelor hardware – telefoane mobile inteligente, căști, ochelari etc –, realitatea virtuală și cea augmentată au ieșit din zona SF-ului, spun specialiștii. Cum vor fi folosite în practică, în ce scop și cu ce rezultate depinde de ce aplicații software vor fi dezvoltate. S-au făcut deja unele încercări, suficiente pentru a stârni interesul experților și al publicului. În câțiva ani, cred optimiștii, noile tehnologii ar putea transforma modul de lucru în sănătate, educație, industria manufacturieră, construcții, logistică ș.a.m.d. Desigur, mai întâi acolo unde vor fi bani pentru dezvoltarea unor aplicații costisitoare și, treptat, și în alte zone.

Chiar și în România, publicul a avut și are ocazia să experimenteze în aceste domenii, spune Vasile Hodorogea,(foto) Engagement Architect la ARworks – Augmenting Reality. „Încă din 2010–2011 advertiserii au încercat să adopte și să adapteze aplicații cu AR, de la Junaio și Aurasma la aplicații proprii. Epoca pionieratului a trecut, adopția din partea publicului nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Prezentul este marcat în continuare de tentative de a găsi conținutul potrivit și modalitatea optimă de a intra în interacțiune cu publicul, în condițiile în care bugetele alocate nu sunt nici pe departe suficiente pentru dezvoltări coerente”, consideră Hodorogea. „Chiar dacă știe că există AR, publicul nu are drive-ul necesar să folosească aplicațiile cu AR. În privința VR-ului (Virtual Reality), suntem în plină febră a panoramării, cu toate că nu e chiar o noutate flagrantă. E o febră care se va domoli când advertiserii vor realiza că și aici contează calitatea conținuturilor și implicarea, angajarea (engagement-ul) publicului”.

Vasile Hodorogea este specializat în Științele Comunicării și lucrează în această industrie de peste 20 de ani, fiind și profesor la Facultatea de Litere a Universității București. A devenit interesat de AR și VR în 2011, când CEO-ul ARworks i-a arătat câteva demo-uri, iar restul a venit de la sine: teste, întâlniri la rece cu agențiile și cu clienții, brainstorming-uri, prezentări, propuneri. „Integrarea noilor realități în activitatea și în businessul meu a avut loc organic”. Biroul de la București al companiei s-a concentrat în ultima perioadă pe soluții interactive pentru retail și events. „Suntem în faza de finalizare a unei vitrine interactive pe Calea Victoriei, pentru un nou magazin, și pregătim soluții interactive pentru două muzee din București. Avem și parteneri pentru care oferim servicii de consultanță pentru integrarea aplicațiilor de mobile în strategia de marketing și colaborăm cu succes cu clusterul Smart Alliance.”
　
„CUMINȚENIA CĂLĂTOREȘTE” – UN PROIECT ROMÂNESC DE AR

Realitatea augmentată îi atrage mai ales pe tineri, interesați să experimenteze și să inoveze prin soluțiile propuse. Augmented Space Agency este un astfel de start-up care a dezvoltat, printre altele, aplicația de realitate augmentată „Cumințenia Călătorește”, cu ajutorul căreia utilizatorii pot vizualiza și fotografia replica digitală a „Cumințeniei Pământului”. Un alt proiect recent a fost realizat în cadrul unui eveniment pentru compania Bitdefender – o aplicație mixed-reality ce îmbină realitatea augmentată și virtuală, cu ajutorul căreia cei interesați puteau «vizita» obiectivul virtual #CetateaWebstock”. Acest tip de aplicații încă nu are o piață bine dezvoltată și momentan este dificilă comercializarea de astfel de produse, însă este un domeniu nou ce evoluează rapid, accelerat de noile tehnologii. Deja observăm o creștere a acestui sector”, spune Andrei Dan Mușetescu, cofondator al Augmented Space Agency. Toți membrii echipei provin din medii puternic creative – sunt absolvenți de arhitectură și design de produs, ceea ce înseamnă că au deja o cultură vizuală și estetică puternic dezvoltată. De asemenea, sunt extrem de pasionați de tehnologie și inovație, precizează Andrei. „Realitatea augmentată este pentru noi modalitatea aleasă de a ne exprima vizual într-un mediu care prezintă libertate creativă și poate crea experiențe imersive”. În prezent, compania pregătește alte două proiecte destinate pieței românești, cu posibilitatea extinderii conceptului și aplicării lui în străinătate.

Despre reacția românilor la proiectele de AR și VR, Andrei spune că mai e mult de lucru pentru educarea publicului. „Primul contact cu realitatea virtuală și realitatea augmentată are de obicei factorul acela «Wow, nu știam că este posibil așa ceva». Ca mod de prezentare și interacțiune, mai este nevoie de puțin timp până ce realitatea augmentată/virtuală să devină un mediu de exprimare înțeles și folosit de românii. O parte importantă a efortului nostru este educarea clienților legat de acest domeniu.”
　
AR/VR ÎN CERCETARE INDUSTRIALĂ, DAR ȘI ÎN SĂNĂTATE

Realitatea virtuală și cea augmentată nu se limitează la jocuri și cultură, marketing și vânzări. Sănătatea, educația și pregătirea profesională, cercetarea, inclusiv industria­lă sunt domenii unde noile tehnologii pot determina schimbări majore. În SUA, Germania sau Suedia, chirurgii se pregătesc pentru operațiile reale în mediul virtual, copiii sunt ajutați să depășească frica de înot prin simulări, militarii fac antrenamente în mod asemănător. „AR și VR se bucură de vizibilitate în marketing, aplicațiile care folosesc tehnologia fac parte (teoretic) din strategiile integrate de comunicare.Cu rezonanță mai mică la publicul larg, AR și VR sunt folosite în R&D, atât industrial (de exemplu, industria auto și conexe, în dezvoltarea pieselor de schimb și a subansamblelor), cât și academic (în laboratoare)”, spune Vasile Hodorogea.

La nivel global, potențialul real este în business, în R&D-ul industrial și în aplicațiile pentru industrie, crede specialistul. „Publicul larg nu este încă dispus să își monteze un calculator (fie el ochelar sau cască cu smartphone încorporat) pe față mai mult decât pentru o experiență temporară, de câteva minute, în supermarket sau la o petrecere. Deși multe, aplicațiile din această zonă au o pondere mică în consumul bugetelor alocate pentru AR/VR.” Andrei Dan Mușetescu susține această opinie.

În prezent, în România, AR/VR sunt folosite, în principal, în industriile creative și în marketing. „Vorbim în special despre campanii de promovare, evenimente etc. Pe plan global, momentan, piața de enterprise adoptă soluții de AR sau VR in-house pentru domenii de specialitate (reparații on-site, colaborări pe proiecte). Ca potențial, așteptăm trecerea de la piața enterprise, superspecializată, către produse relevante ce pot fi adoptate pentru o piață mai mare de consumatori”.

Cum se vor schimba lucrurile în trei–cinci ani? Greu de făcut pronosticuri. „În general, tendința pe care am observat-o urmează două direcții majore. Prima este îmbunătățirea părții hardware: miniaturizare, creșterea puterii de procesare etc. A doua este dezvoltarea unui nou limbaj de comunicare adecvat acestui mediu. Observăm astăzi o concentrare foarte mare a eforturilor în direcția Mixed Reality (ochelari see throughde tip HoloLens)”, spune Andrei Dan Mușetescu. „Realitatea Augmentată este încă terenul de joc al investitorilor mari din cercetarea și dezvoltarea de tehnologii noi. România este o țară în care se face outsourcing masiv pentru jucătorii puternici sau se dezvoltă mici proiecte independente odată ce tehnologia ajunge destul de accesibilă și cererea este destul de mare. Noi încercăm să micșorăm acest decalaj introducând cât mai repede noile tehnologii și pe piața românească, experimentând și aplicându-le în proiecte care sunt destinate publicului consumator.”

Vasile Hodorogea crede că din punct de vedere tehnologic nu avem niciun decalaj față de SUA sau de alte țări dezvoltate. Stăm foarte bine și la capitolul resurse umane, adaugă acesta. „Evoluțiile sunt sinusoidale în acest domeniu. Fluctuațiile țin de trenduri, de momente speciale, de exemple de succes ce trebuie urmate. Aplicațiile comerciale cu AR și VR depind de calitatea conținutului și de integrarea în strategii coerente de comunicare, proiectate pe termen lung. Calitatea și integrarea costă. Bugetele de marketing sunt cele care impun, în cele din urmă, evoluția aplicațiilor comerciale. În R&D problema se pune altfel, fondurile alocate sunt mult mai mari și provin din surse variate (companie-client, fonduri europene, incubatoare de business etc).”
　
MINȚILE CARE VĂD DINCOLO DE REALITATE

România s-a făcut remarcată la nivel global prin pregătirea forței de muncă din domeniul tehnologiei, inclusiv IT, așa că de ce nu ar fi la fel și în cazul aplicațiilor de AR/VR? Vasile Hodorogea crede că avem „minți luminate și creatori pasionați” pentru dezvoltarea de proiecte, dar e nevoie și de altfel de specialiști. „Avem programatori, dezvoltatori, coderi bine pregătiți și dornici să testeze, să inoveze și să inventeze. Pentru aplicațiile comerciale mai este nevoie însă de un tip de specialist: cel în comunicare. Engagement-ul digital, utilizarea dispozitivelor mobile, evoluția și adaptarea noului consumator la noul internet – înțelegerea acestor informații și folosirea lor cu coerență sunt sarcini ce revin comunicatorilor (fie ei marketeri, advertiseri sau lucrători în agenția de publicitate, de PR, de social-media sau de events)”.

La fel crede și Andrei Dan Mușetescu (foto). „Pentru dezvoltarea unei experiențe viabile AR este foarte important ca pe lângă dezvoltatorii în sine să existe specialiști în comunicare și strategie pentru implementarea conceptelor AR. Din colaborările noastre de până acum, am observat cu plăcere că, încetul cu încetul, românii încep să înțeleagă conceptele din spatele AR/VR. Evident, încă ne aflăm într-un stadiu relativ incipient pentru piața consumatorilor de masă, dar credem că există un potențial important pentru dezvoltatorii de aplicații AR în România.”

Un exemplu al interesului și capacității românilor de a intra în noul joc este Lampix, start-up pornit în Brașov și ajuns într-un accelerator de afaceri din Silicon Valley. Produsul dezvoltat în stadiul de prototip arată ca o lampă care permite afișarea unor informații digitale pe suprafața unei mese reale sau pe alte suprafețe plane și preluarea unor comenzi ce pot fi realizate cu degetul, cu creionul sau cu pixul.

De exemplu, într-un restaurant o astfel de lampă ar afișa meniul direct pe masă, sub formă luminoasă, ar prelua comanda făcută de client cu degetul pe masă și ar transmite și alte comenzi precum „cheamă un chelner”, „nota de plată, vă rog” sau „calculează bacșișul”, spune Mircea Naneș, membru în managementul proiectului, prezent la conferința How To Web, dedicată start-up-urilor din tehnologie. „Lampix este foarte versatil, noi avem niște idei de dezvoltare în domenii precum office space (tooluri de colaborare, de învățare, de mentoring) sau retail (magazine, restaurante). Vei putea colabora atât cu un alt Lampix aflat în alt loc – la distanță –, cât și cu un calculator. Poți partaja o pagină pe care poți lucra fie cu un creion, fie digital pe laptor sau mobil. Marele beneficiu este că n-ai nevoie de un display fizic pentru a obține acea interacțiune din partea utilizatorului, poți folosi orice suprafață plană”.

Lampix este compusă dintr-un proiector, un minicalculator și o cameră video, toate combinate cu un software adecvat. „Simplificând, e ca un browser de internet în care mouse-ul e înlocuit cu degetul, iar ecranul, cu orice masă”, spun reprezentanții companiei. Proiectul este condus de George Popescu, absolvent MIT, stabilit la New York, împreună cu Mihai Dumitrescu, CEO Rosoftlab. Deși a pornit la Brașov, este dezvoltat acum în paralel în SUA și România și se caută finanțatori și parteneri care să permită continuarea dezvoltării. Firma are deja doi clienți – Bloomberg și Nespresso – și a distribuit câteva zeci de produse către alți potențiali parteneri, mai ales din SUA. „Vrem să transformăm orice suprafață într-o suprafață smart, pentru că este obositor să privești un ecran o zi întreagă. Este mult mai bine să lucrăm cu lucruri fizice – creioane, pixuri. Lipsea ceva în domeniul acesta – un produs care să reducă această distanță între a te exprima și a trimite și celuilalt informația”, precizează Mircea Naneș.

Iar Lampix este doar un exemplu de proiect de realitate augmentată dezvoltat de români pentru utilizatori din toată lumea. Fondatorii unui alt start-up, Holosee, încearcă să pună la punct comunicarea prin holograme, iar Devious Technologies creează un joc video puzzle care integrează realitatea virtuală cu principii de fizică. Rămâne de văzut care dintre aceste proiecte vor trece testul realității și pe cel al pieței și dacă România va avea vreun cuvânt de spus în felul în care vom trăi și vom munci la nivel global peste cinci, zece sau cincizeci de ani.

AR sau VR. Cine va câştiga?

„La ora actuală, realitatea virtuală are ca avantaj existenţa unor soluţii hardware mult mai puternice, care permit crearea unor experienţe virtuale grafice impresionante. Avantajele realităţii augmentate sunt mult mai importante, credem noi, în sensul că realitatea virtuală îl «rupe» pe utilizator de lumea fizică, în schimb AR oferă şi contactul cu realitatea fizică. În momentul în care vom putea augmenta conţinut din ce în ce mai avansat (atât vizual, cât şi la nivel de interacţiune) în dispozitive ce devin o extensie naturală a corpului, graniţa dintre virtual şi fizic va deveni extrem de greu de distins”. (Andrei Dan MUŞETESCU)

„«Augmented» e o realitate îmbogăţită cu un element virtual. De exemplu, în proaspăt închiriata şi goala sa garsonieră, tânărul student poate să testeze virtual unde anume i se potriveşte frumoasa canapea de la Ikea (prin live-view-ul telefonului vede fotografia canapelei suprapuse în transparenţă peste imaginea camerei). Încă nu doarme pe ea, dar Ikea a ajuns în casa lui. «Virtual» e o altă realitate – în proaspăt închiriata şi goala sa garsonieră, tânărul student introduce telefonul într-o cască Gear şi accesează un film panoramic interactiv propus de Ikea. Şi poate să îşi aleagă canapeaua, aşternuturile, două linguri şi un bol. Ba chiar mai mult, poate să le cumpere şi să le achite cu cardul. Încă nu doarme pe canapea, încă nu are bolul, dar «a fost» deja la Ikea” (Vasile HODOROGEA)

Articol preluat din numărul 232/noiembrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici