“Intelighenția” tehnologică: AI și propria persoană. Viața noastră cea conectată

Influența inteligenței artificiale ridică mai multe “probleme”. Și întrebări. Printre care și aceea: Este necesar ca roboții să aibă personalitate juridică? Avocatul francez Alain Bensoussan este unul dintre cei care ridică o serie de noi întrebări în acest sens. Ba chiar acest avocat parizian, care a devenit "referința franceză pe această temă", a publicat în 2015 cartea "Droit des robots" (Editions Larcier), împreună cu Jérémy Bensoussan (https://www.lexpress.fr/actualite/sciences/pourquoi-il-faut-un-droit-des-robots_2018912.html).

Mai precis, “une "nouvelle espèce" est apparue, celle des robots, à laquelle le droit doit s'adapter”, explică avocatul Alain Bensoussan. "Umanitatea se află în zorii unei epoci în care roboţii, algoritmii inteligenţi, androizii şi celelalte forme de inteligenţă artificială, din ce în ce mai sofisticaţi, par a fi pe punctul de a declanşa o nouă revoluţie industrială", explică și eurodeputatul Mady Delvaux, citată de Le Figaro.
La modul general vorbind, un raport al Parlamentului European prevede crearea unei personalităţi juridice pentru roboţi. Aceştia vor deveni "persoane electronice" şi se va măsura impactul lor asupra societăţii, a economiei şi a pieţei muncii. Comisia pentru Justiţie a Parlamentului European chiar a lansat o dezbatere în ceea ce priveşte roboţii. S-a propus ca aceştia să fie numiţi persoane electronice, iar sub această personalitate juridică să aibă drepturi şi datorii precise. Este vorba despre roboţii inteligenţi, capabili să decidă şi să se mişte autonom, în mod special roboţii humanoizi şi maşinile fără şofer.

Se studiază şi un nou cadru juridic necesar în condiţiile multiplicării roboţilor şi a impactului important pe care acest lucru îl are asupra economiei. Companiile ar trebui să declare care este impactul folosirii roboţilor asupra rezultatelor lor financiare. Mai exact, să comunice care sunt economiile pe care le fac la nivelul cotizaţiilor de securitate socială atunci când folosesc roboţi în loc de oameni. Profitul obţinut ar putea fi taxat pentru a finanţa sistemul de protecţie socială al oamenilor.
De asemenea, roboţii ar trebui să aibă un număr de înmatriculare, un nume şi un capital pentru ca în cazul în care au produs o daună să poată plăti despăgubiri.
Alain Bensoussan este…categoric în afirmațiile sale: ”Să vedem mai întâi ce e acela un robot. După cum este reprezentat, este o cochilie umanoidă, dotată cu senzori și algoritmi, un creier primitiv care include datele obținute de senzori și le transformă în acțiuni și decizii. Astăzi, roboții software pot citi, scrie, câștiga experiență și sunt capabili să învețe – aceasta este o învățare profundă. Calități superioare celor umane, atunci când țin de o singură trăsătură și acționează într-un context nealeator. Cal șah. Software-ul cunoaște regulile jocului, mutarea pieselor, poziția și cea a adversarului. Spre exemplu, în domeniul medical, roboții detectează melanoamele cutanate mai bine decât dermatologii. Acești roboți sunt liberi; sunt autonomi în deciziile și mișcările lor. Prin urmare, trebuie să li se reglementeze libertatea, așa cum am reglementat-o ​​pentru noi!”.

Bensoussan mai afirmă, de asemenea, că “dreptul nostru recunoaște persoane fizice cu personalitate juridică – dreptul la proprietate, identitate și personalitate. De asemenea, recunoaște entitățile corporative – cum ar fi companiile care au o personalitate deosebită. Dar robotul nu corespunde cu nimic cunoscut, din punct de vedere juridic. El nu este nici obiect, nici persoană. De aceea propun să-i înzestrez cu o <personalitate juridică singular>. O soluție ar fi considerarea responsabilității în cascadă: programatorul, producătorul, utilizatorul, robotul”.
Ce ar mai fi de spus? Multe pe acest subiect deloc comod și serios în cee ace privește viitorul nostrum tehnologic, implicit derularea vieții noastre conectate.