„Nemuritorul” din lumea IT-ului

Existau şi foarte multe teme, nu cantitative, ci calitative. „Adică putea să fie o singură problemă, dar la care te gândeai câteva zile până când găseai o soluţie. Şi aşa s-a născut în mine dorinţa de a mă îndrepta spre cercetare”, povesteşte el. În 2002, a intrat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, la specializarea Automatică. În primul semestru a mers la toate cursurile pentru a vedea despre ce este vorba. „După care am început să merg doar la cele care mă interesau şi mi le-am ales pe cele facultative de la specializarea Calculatoare”, spune el.

Pe atunci era pasionat de reţele neuronale, teoria numerelor şi Machine Learning. În vara dintre anii II şi III de facultate trebuia să facă cel puţin o lună de practică, aşa că a ajuns la Bitdefender, fără să se gândească vreodată că se va şi angaja acolo. A ajuns în echipa de antispam, ca programator. Pe atunci, zona de antispam era la început, pentru că nu existau tehnologii, erau doar semnături şi o tehnologie numită „filtrare bayesiană” care acum nu se mai foloseşte, fiind deja învechită.

CRENVURŞTI ŞI REŢELE NEURONALE

„Pe atunci aveam doi şefi; era singurul departament din companie care avea doi şefi, unul axat pe zona de Cercetare, iar celălalt, pe Dezvoltare. Unul dintre ei citise un articol care spunea că în filtrarea asta de spam s-ar putea aplica inclusiv reţele neuronale. Aşa că am acceptat provocarea. În prima lună nu am realizat nimic, doar experimentasem ceva lucruri”, își amintește Cătălin Coşoi.

Le-a cerut atunci să îl lase să îşi continue treaba, aşa că l-au angajat. Șapte luni mai târziu a terminat, când toată lumea credea că stă degeaba şi nu face decât să meargă la cursuri, să predea, pe banii firmei, fără să livreze ceva.

„Erau puţin îngrijoraţi cei de la Bitdefender, nu ştiau dacă să mă mai ţină sau nu. Aşa că într-un weekend am simţit că sunt aproape de finalizare, că ştiam ce am de făcut. M-am întors de la birou, era într-o vineri seara, am mers la un magazin din Regie, mi-am luat un bax de Coca-Cola la doi litri, crenvurşti cu brânză topită (pasiunea mea, adică pachetul studentului care vrea să se îngraşe) şi m-am închis în cameră. Pe la patru dimineaţa, duminică, proiectul era gata”, povesteşte Cătălin. A doua zi, a prezentat proiectul, l-au integrat în producţie. Făcuse un arbore de reţele neuronale pe baza altora pe care le îmbunătăţise. A fost întrebat dacă mai făcuse cineva aşa ceva şi, după ce s-au asigurat că este o invenţie a lui, au patentat-o şi l-au rugat să o prezinte la o convenţie la Boston.

Atunci l-a lovit şi primul şoc cultural. Era singurul la costum, inclusiv vestă, în timp ce restul participanţilor erau la pantaloni scurţi şi tricouri. Spune că a avut foarte mari emoţii la prezentare, pentru că programatorii reţelei neuronale pe care el o îmbunătăţise erau chiar de la MIT, din Boston. După ce s-a întors în ţară, a discutat patentarea ideii cu avocatul companiei care era stabilit în Stanford. Aşa a ajuns să aibă şi el, după aproximativ cinci ani, primul patent.

În prezent are șase patente, la egal cu un alt coleg din firmă, ei fiind singurii cu acest număr de "invenții". Din 2009, a călătorit în întreaga lume, în diferite tururi de presă, pentru a explica lumii termenii tehnici şi pentru a-i ajuta pe oameni să înţeleagă ce face Bitdefender. Pe postul de Chief Security Strategist, el se ocupă cu tot ce înseamnă trenduri, tehnologii, ameninţări informatice şi alte subiecte din lumea securităţii IT.

IT-IŞTII, RISCURILE ŞI ANTREPRENORIATUL

Când vine vorba despre directorii de IT şi problemele legate de securitatea companiilor în care lucrează, acestea țin de finanţare. Companiile mici şi mijlocii aleg să îşi investească banii în dezvoltare, nu în securitate. „60% dintre atacurile targetate sunt îndreptate către companiile mici şi mijlocii, tocmai din motivul că în zona de securitate se investeşte foarte puţin, acolo fiind alte priorităţi. Asta nu înseamnă că marile companii nu sunt atacate”, afirmă el.

Spune că mulţi dintre directorii de IT nici nu se gândesc că ar putea fi vreodată atacaţi cibernetic, mergând pe ideea că, fiind o companie cu doar zece angajaţi, nu prea au ce să le fure. „Dar uită că întotdeauna se va găsi ceva de furat din documentele companiei, lucruri care apoi se vor vinde la concurenţă sau chiar tu poţi fi şantajat să le primești înapoi. La fel îţi pot fura şi datele de pe card şi rămâi direct fără bani”, declară el. Dar asta nu înseamnă că oamenii noştri din IT nu sunt pregătiți. Ba, din contră, avem profesionişti cu care ne putem mândri la nivel mondial.

„România are în zona tehnică specialişti care sunt extrem de buni şi cu care ai relaţiona mult mai bine dacă ar avea şi nişte soft skills. Dacă le spui să livreze un produs într-o anumită perioadă, fără să-i baţi la cap, livrează. Dacă vrei ca munca de calitate să fie livrată,nu ar trebui să conteze că vin la birou în bermude sau că nu vin deloc”, spune Cătălin. Are foarte mare încredere în dezvoltatorii din România, chiar dacă sunt mai puţini decât cei din Silicon Valley, asta mai ales la capitolul inovaţie. La fel de bine vede şi ideea de antreprenoriat la noi, mai ales că în ultimii doi-trei ani a început să se dezvolte în Europa conceptul de Angel Investor.

ORAŞELE INTELIGENTE ŞI OAMENII…

Din punctul lui de vedere, oraşele inteligente ar putea să apară chiar şi mâine. Marea dilemă este: cum le populezi. „OK, facem un oraş care are posibilitatea să absoarbă 25% din populaţia Bucureştiului. Îl proiectăm cu eoliene, cu celule fotovoltaice, cu o pădure, cu totul eco-friendly şi deştept. Cum îi conving pe bucureşteni să se mute de acolo acolo? Comoditatea este cel mai mare duşman, iar acest lucru se va face treptat, în ani buni de zile”, spune Cătălin, care a şi calculat ce ar însemna ideea unui oraş inteligent.

„Iei un hectar de teren, jumătate o ocupi cu celule fotovoltaice, iar cealaltă jumătate o împarţi la patru, pentru patru case. „Un hectar de teren va costa în afara Bucureştiului 10.000 de euro, iar o casă la cheie, undeva la 30.000 de euro. Problema este că, după asta, faci două ore până la birou, apoi ai şi copilul, şi cumpărăturile. Aici este, de fapt, problema.”

DESPRE IOT ŞI ALTE LUCRURI CARE BAT LA UŞĂ

În România, nu ştie la ce ar trebui să ne aşteptăm în momentul în care vorbim despre Internet of Things (Internetul Lucrurilor), dar în SUA este cu totul o altă poveste. „Acolo, rata de adopţie este foarte mare în zona de IoT. Studiile arată că ar fi o medie de 14 device-uri pe familie, însă noi, de când am lansat Box, am avut clienţi care au avut şi 55 de dispozitive”, spune oficialul. Explicaţia este simplă pentru acest număr. Sunt mulţi care stau la casă şi au instalate webcamuri şi vor să vadă ce face căţelul, sau au sisteme de alarmă antiincendiu în fiecare cameră, sau dispozitiv pentru uşa de la garaj, frigider şi multe alte astfel de dispozitive.

Ceea ce acum ni se pare futurist, într-un an, un an şi jumătate, ni se va părea normal. IoT este o piaţă în care se investeşte foarte mult, iar beneficiile sunt enorme. Dar şi riscurile sunt enorme: „Tehnologia ne va face viaţa mult mai uşoară. Predicţia pe care o voi face este pentru zonele foarte dezvoltate. Tehnologia va fi atât de prezentă peste tot şi ne va face treaba atât de uşoară, încât necesarul nostru de inteligenţă va scădea.

Pe principiul, «ce rost are să mai înveţi istorie, dacă tot ai Google»”, spune el, care crede că este posibil să validăm teoria conform căreia telefonul va fi mai deştept decât omul. Se întreabă ce rost are să mai ştii să numeri bani când doar vei pune telefonul lângă POS şi ai plătit?

Scurt CV

Din august 2011, Cătălin Coşoi este Chief Security Strategist & Global Communications Director – Bitdefender. Înainte de această funcţie, între ianuarie 2010 şi august 2011 a ocupat-o pe cea de Head of Online Threats Lab, tot la Bitdefender. În 2009, a fost purtător de cuvânt pe partea tehnică a companiei, până în 2011. Iar din 2004, când şi-a început munca la Bitdefender, a ocupat postul de Senior Researcher. Patentele sale includ sisteme şi metode pentru prevenţia fraudelor electronice, sisteme şi metode de filtrare a imaginilor, dar şi sisteme şi metode de generare a semnăturilor pentru clasificarea electronică a comunicaţiilor.