Şomajul continuă să afecteze Europa
Acestea sunt concluziile studiului GfK ”Climatul de consum în Europa”, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică, veniturile şi dorinţa de cumpărare în rândul consumatorilor din 12 ţări europene.
Discuţiile în Uniunea Europeană (UE) au continuat să fie dominate de criza financiară din al doilea trimestru al lui 2013. Ca rezultat, aderarea Croaţiei la UE pe 1 iulie aproape că nu a fost menţionată. Dezbaterile se ocupă din ce în ce mai mult de modul de reducere a munţilor masivi de datorii. Asupra acestei probleme, până acum au existat două păreri destul de diferite şi ireconciliabile. Pe de o parte, Germania şi alte ţări din Europa de Nord susţin menţinerea unui curs stringent de austeritate şi consolidare. Pe de altă parte, ţările din Europa de Sud și de asemenea Fondul Monetar Internaţional (FMI) insistă asupra implementării stimulentelor pe termen scurt în locul reducerilor cheltuielilor. După părerea lor, economia unei ţări trebuie să îşi ia mai întâi avânt ca cetăţenii săi să îşi găsească de muncă şi realiza un venit înainte să îşi poată plăti datoriile şi adresa măsuri structurale.
În prezent, se pare că rezultatul va fi o combinaţie a acestor două cursuri de acţiune. În consecinţă, Franţa şi Spania au câştigat încă doi ani în care să îşi reducă nivelul datoriilor sub pragul de deficit, care a fost stabilit la 3 procente din produsul intern brut (PIB). Se preconizează că Italia va fi scoasă din procedura de deficit excesiv, la fel ca şi Ungaria, Letonia, Lituania şi România. În lumina ratelor ridicate de şomaj în aceste ţări, Bruxelles nu vrea să le împovăreze peste măsură, ci să le recunoască eforturile. Cu toate acestea, Comisia Europeană (CE) continuă să insiste asupra reformelor structurale, în special în cadrul pieţelor de muncă, sistemelor de pensii şi a economiei în general.
Între timp, în întreaga Europă cresc speranţele că se va încheia criza financiară pe termen mediu. Eurozona continuă să fie în recesiune, dar în comparaţie cu trimestrul final al lui 2012, situaţia economică este un pic mai bună. Banca Centrală Europeană (BCE) vede de asemenea indicii ale unei redresări treptate începând cu sfârşitul anului, dar încă nu preconizează o adevărată creştere economică. Valorile sistemului de avertizare timpurie ale Indicelui de cumpărare a managerilor al Institutului Markit s-au îmbunătăţit clar pentru toate ţările din Eurozonă. Indicele de cumpărare a managerilor este considerat un indice timpuriu de mare încredere deoarece datele sunt compilate din studii de piaţă şi prin urmare este mai la zi decât statisticile oficiale. Acesta include date concrete ca de exemplu producţia, rata de angajări şi preţurile. În Franţa, valoarea s-a ridicat la 46,4 puncte în loc de 45,5 puncte cum a fost preconizat. Indicele pentru Italia s-a ridicat la 47,3 puncte în iunie, nu doar la 46,2 puncte preconizate. În Spania indicele s-a ridicat în mod impresionant la 48,1 puncte, cea mai ridicată valoare în 24 de luni şi deasupra valorii preconizate de 45,5. Indicele Regatului Unit s-a stabilit acum ferm deasupra valorii de 50 puncte, ceea ce desemnează o creştere economică, şi în prezent măsoară 51.3 puncte.
Europa de Est: statele trebuie să investească în creşterea economică
Evoluţia situaţiei din ţările Europei de Est demonstrează cât de dificil este de echilibrat austeritatea şi investiţiile. În trecut, ţările predominant fost-comuniste s-au concentrat cu atenţie asupra economisirilor. Cu toate acestea, recent, politica de reducere cheltuielilor a fost folosită în detrimentul acestor ţări. În primul trimestru al lui 2013 creşterea economică a fost minimă în Polonia şi criza economică în Cehia s-a deteriorat în mod evident. În contrast, Ungaria a reuşit să iasă din recesiune dar prin procedura sa a ignorat dictatul de austeritate de la Bruxelles.
Una dintre cele mai sărace ţări din Europa de asemenea continuă să se zbată cu date economice slabe. În primul trimestru al lui 2013, PIB-ul în România a crescut cu 0,7 procente de la trimestru la trimestru şi 2,6 procente de la an la an. Cu toate acestea rata şomajului continuă încă să crească. Potrivit statisticilor Eurostat, acum este de 7,5 procente. Rata inflaţiei urcă şi ea. În prezent este 4,4 procente şi ca atare este una dintre cele mai ridicate din Europa. Aceasta afectează dorinţa de cumpărare a românilor. Multe persoane se bazează deja pe fructele şi legumele din grădinile proprii şi sunt afectaţi mai ales dacă urcă şi preţurile alimentare. Banii nu acoperă prea mult în afara articolelor esenţiale de zi cu zi. Prin urmare indicele a scăzut la -22,5 puncte.
Bulgaria a avut succes cu măsurile de austeritate. Guvernul ţării celei mai sărace din UE a implementat o reducere totală a cheltuielilor din administraţia publică de 15 procente. Acesta a îmbunătăţit considerabil situaţia financiară a ţării. Datoria publică este în prezent aproape 20 de procente din PIB. Deficitul bugetar este mai mic de 2 procente din producţia economică. Pe de altă parte, rata şomajului s-a ridicat la valori cu două cifre şi creşterea economică a stagnat, şi ca urmare aproximativ 20 de procente din populaţie trăiesc acum în sărăcie. În urma alegerilor, noul prim-ministru a anunţat imediat măsuri de stimulare a economiei şi combaterea sărăciei. Acesta doreşte să se îndepărteze de politica de austeritate a guvernului anterior şi să ajute populaţia săracă începând cu readucerea economiei interne pe calea cea bună. Primele măsuri anunţate includ majorarea subvenţiilor de încălzire şi a indemnizaţiei de concediu de maternitate. Pensiile şi salariile funcţionarilor de stat vor fi şi ele majorate. În plus, a fost iniţiată şi o reformă a legii electorale.
Cehia se află în continuare în recesiune. Producţia economică a ţării a scăzut cu 1,3 procente în primul trimestru al lui 2013. În prezent rata şomajului este 7,3 procente. Pentru a stimula economia, FMI a recomandat ca ţara să abandoneze temporar programul de strictă austeritate şi să investească în economie pentru a o readuce pe creştere. Cu toate acestea, guvernul ceh a ales să îşi menţină cursul de acţiune. Intenţionează ca anul acesta să reducă noua datorie sub pragul de 3 procente pentru prima dată în 15 ani.