Raport despre infrastructura locală, de la CB Richard Ellis
O primă concluzie a raportului este că, din perspectiva impactului pe care l-a avut asupra pieţei imobiliare, programul de investiţii privind pasajele rutiere şi-a dovedit deja utilititatea. Pasajul Băneasa (inaugurat de 12 decembrie 2009) este cel mai elocvent exemplu deoarece a schimbat radical traficul în zona de Nord (legatura cu DN1). În plus, cele patru pasaje operaţionale din 2011 de pe centura de Nord a Capitalei au deblocat traficul între Chitila şi Voluntari, pe o lungime de 20 de kilometri. În prezent, cele mai importante proiecte de acest tip care sunt în curs de desfăşurare sau au fost finalizate sunt: pasajul Basarab, pasajul Pipera – Barbu Văcărescu, pasajul Mihai Bravu – Calea Văcăreşti, prelungire şi pasajul Doamna Ghica – Bulevardul Chişinău, pasajul Piaţa Presei Libere, pasajul Charles de Gaulle.
Extinderea reţelei de metrou joacă un rol important în dezvoltarea unor noi zone pentru clădiri de birouri proiecte rezidenţiale şi chiar centre comerciale, facilitând accesul populaţiei în zonele de interes. După ce, la începutul anului 2011, au fost inaugurate două staţii de metrou (Jiului şi Parc Bazilescu), care fac parte din magistrala M4, Ministerul Transporturilor preconizează finalizarea a altor 65 de staţii, necesitând investiţii totale de 8,5 miliarde euro. În prezent, singurul tronson aflat în fază de execuţie este Râul Doamnei – Eroilor, inclus în noua magistrală M5 Drumul Taberei – Pantelimon, investiţia ridicându-se la 1,7 miliarde euro.
Dezvoltarea continuă a centrului vechi are deja un impact simţitor asupra apetitului investiţional şi asupra chiriilor practicate în zonă. Reabilitarea clădirilor şi finalizarea investiţiilor vor determina o îmbunătăţire a mixului de activităţi comerciale din centrul vechi, axate în prezent pe cluburi, baruri şi restaurante. Pe parcursul lui 2011 este preconizată demararea construcţiei unei parcări cu câteva sute de locuri, la intersecţia străzilor Franceză, Toniţa si Filitti. În plus, se va amenaja o piaţetă în spatele Hanului Manuc.
Pentru a descongestiona traficul din centrul şi Nordul oraşului, Primăria Capitalei are în plan construirea a aproximativ 6,000 de locuri de parcare, în majoritate subterane. În cazul anumitor locaţii, autorităţile sunt în stadiul de stabilire a procedurilor de atribuire a contractelor de concesiune de lucrări publice (Piaţa Charles de Gaulle – 603 locuri, Edgar Quinet – 382 locuri, Walter Maracineanu – 241 locuri şi Dorobanţi – 254 locuri). Singura lucrare în derulare este cea de la Universitate, unde un consorţiu spaniol va construi 420 de locuri de parcare în loc de 380, întrucât a mai fost adăugat încă un nivel faţă de proiectul iniţial. Valoarea lucrării se ridică la 13 milioane euro, iar data inaugurării este stabilită pentru aprilie 2012.
Planul privind dezvoltarea reţelei de autostrăzi din România pentru următorii ani este extrem de ambiţios, lungimea noilor artere ajungând la aproximativ 1,000 de kilometri, neluând în considerare tronsoanele deja operaţionale şi cele două proiecte ce vor lega graniţa Republicii Moldova cu Transilvania (Ungheni – Târgu Mureş) şi sudul României (Ploieşti – Albiţa). În prezent, însă, ţara noastră are aproximativ 300 de km de autostradă, fapt ce limitează posibilităţile de atragere a unor investiţii străine şi impulsionarea sectorului logistic şi de transport. Zonele metropolitane ale oraşelor care se află pe traseele autostrăzilor A1, A2 şi A3 (Timişoara, Arad, Oradea, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Piteşti, Sibiu, Ploieşti, Braşov, Constanţa) precum şi Bucureştiul reprezintă o excepţie dar şi aici mai sunt zone cu potenţial; mai ales ieşirile către Ploieşti (A3) şi Constanţa (A2) vor beneficia din plin de aceste investiţii.