Inegalitatea veniturilor în România este superioară mediei pe ansamblul UE

De asemenea, “cele mai mici ecarturi între veniturile persoanelor bogate şi cele sărace s-au înregistrat în Cehia şi Slovacia (3,5 fiecare), Slovenia şi Finlanda (3,6 fiecare), Belgia şi Olanda (3,8 fiecare), iar cele mai mari în România (8,3), Lituania (7,5), Bulgaria (7,1), Spania (6,9), Grecia şi Letonia (6,5 fiecare)", mai informează INS.

România înregistra, în 2015, cea mai mare inegalitate a veniturilor din Uniunea Europeană (UE), fiind urmată de Lituania şi Bulgaria, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă la solicitarea Agerpres.
Statele care au valori reduse ale indicelui inegalităţii veniturilor prezintă şi rate de sărăcie mult inferioare mediei europene. Potrivit publicaţiei INS, anul trecut, persoanele din gospodăriile considerate bogate au obţinut venituri de 7,2 ori mai mari decât cele din gospodăriile sărace.
Conform sursei citate, în anul 2016, deficitul median relativ a fost de 36,2%, adică se poate spune că persoanele sărace au avut în medie un venit bănesc disponibil care a reprezentat 63,8% din valoarea pragului de sărăcie stabilit pentru acest an.

"Pe ansamblu, deficitul median relativ este mai crescut la bărbaţi decât la femei, ceea ce înseamnă că persoanele sărace de sex feminin se situează la o distanţă relativ mai mică faţă de pragul de sărăcie. În anul 2016, această diferenţă s-a accentuat cu 2,6 puncte procentuale (37,6% la masculin faţă de 34,8% la feminin). Deficitul median relativ de venituri cu care se confruntă populaţia săracă a avut un trend crescător din 2013 până în 2015 (de la 33,6% până la 38,2%), în 2016 scăzând uşor la 36,2%", precizează INS.
Deficitul median relativ este un indicator de profunzime a sărăciei, care semnifică 'distanţa' la care se află venitul unei persoane sărace până la nivelul pragului, de la care persoana ar înceta să mai fie considerată săracă, calculat ca procent din pragul de sărăcie