IMM-urile românești în stare critică după primul val de criză
Evaluarea se bazează pe indicatorii de bilanț anual al întreprinderilor furnizați de Registrul Comerțului, pe statisticile structurale produse de Institutul Național de Statistică și pe alte studii relevante publicate de autoritățile române sau de instituții internaționale prestigioase, precum Comisia Europeană sau Banca Mondială.
“Motivul pentru care am inițiat acest raport este simplu: nu poți încerca rezolvarea problemei decât dacă îi cunoști toate premisele. Și exact asta ne propunem prin realizarea acestei lucrări – să evaluam, prin metode cantitative și obiective de prelucrare și interpretare a datelor statistice, evoluția sectorului IMM, să tragem concluzii în urma acestei evaluări și să propunem soluții la problemele care se ridică” declară Péter Barta, CEO FPP.
Sunt semne de redresare în urma crizei, dar multe dintre IMM-urile românești încă agonizează
Concluzia principală care se desprinde din Raportului FPP privind sectorul IMM din România, ediția 2013 este că, deși în ultimii ani situația IMM-urilor din România s-a îmbunătățit, performanțele acestora sunt departe de a atinge vârful de glorie dinaintea crizei. Datele analizate în cadrul raportului, chiar dacă indică o ușoară revenire în zona pozitivă a principalilor indicatori, ne arată că IMM-urile din România se află într-un moment de răscruce, cu o stabilitate fragilă care se manifestă diferențiat la nivelul claselor de mărime și al sectoarelor de activitate economică sau de la o regiune la alta.
Criza generalizată care a forțat întreprinderile românești să evolueze într-un mediu economic neprietenos, caracterizat de dezechilibre structurale, de instabilitatea regimului fiscal și de un sistem bancar reticent la creditarea firmelor mici a lasat urme adânci, care vor avea efecte pe termen lung.
IMM-urile românești, insuficient pregătite pentru a concura cu succes pe piața unică europeană
După cinci ani de la integrarea în Uniunea Europeană și sub spectrul consecințelor crizei mondiale, radiografia de ansamblu a întreprinderilor mici și mijlocii scoate în evidență o serie de vulnerabilități ale IMM-urilor din România. Astfel, valorile cantitative și tendințele de evoluție pentru indicatorii demografici și cei de performanță ce caracterizează IMM-urile sunt îngrijorătoare.
Sectorul IMM din România nu este unul solid și competitiv, baza de întreprinderi nefiind consolidată, nici ca număr și nici din punct de vedere al capacitații tehnologice. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare în IMM evidențiază minusurile României și sub acest aspect. Germania este țara cu cea mai înaltă pondere de întreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, în timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se înregistrează în economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria și România.
Mai mult, România are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate scăzută a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea și profitabilitatea IMM-urilor care prezintă tendințe opuse la nivelul aceleiași clase sau sector dezvăluie situația precară a întreprinderilor mici și mijlocii din România, sub aspectul eficienței și competitivității lor.
Noii antreprenori, interesați de comerț și agricultură și în număr mare bucureșteni
Cele mai multe afaceri inițiate în 2012 au fost în Comerț (29.2%) și în Agricultură (16.5%). În ultimii ani se observă o atractivitate a întreprinzătorilor români pentru agricultură, explicabilă prin potențialul resurselor interne al pieței de desfacere, dar și datorită politicilor guvernamentale de sprijin și susținerii financiare consistente. Astfel, întreprinderile cu activitate în agricultură se configurează ca un segment stabil sub toți parametrii, chiar dacă la valori nesatisfăcătoare față de potențialul existent, fiind singurul grup de firme cu evoluție constant pozitivă pe termen mediu.
În schimb, distribuția teritorială a noilor înmatriculări de agenți economici în anul 2012 diferă de la un număr maxim în regiunile București-Ilfov și Nord-Vest, respectiv de 18% și 16%, din totalul pe țară, la cele mai scăzute niveluri în regiunile Vest și Sud-Vest Oltenia, cu procente egale de 10%.
Se poate spune că Municipiul București este “leagănul” celor mai multe inițiative antreprenoriale, având un număr de 19.000 din totalul de 125.603 de noi înmatriculări în 2012.
IMM-urile rămân principalul “angajator”
La fel ca în întreaga Europă, sectorul IMM din România este principalul furnizor al locurilor de muncă, angajând aproximativ două treimi din numărul total de salariați din economie.
Cei mai mulți dintre aceștia lucrează în Servicii (30%) și Comerț (27,2%). Totodată, se remarcă contribuția IMM-urilor din Industria prelucrătoare la crearea locurilor de muncă care angajează aproape 27% din numărul total de salariați, deși deține numai 10% din numărul de firme.
Clasa întreprinderilor mici își consolidează poziția de lider între IMM-urile din România, având cel mai mare aport la crearea și menținerea locurilor de muncă și cea mai bună evoluție 2010-2011 sub aspectul forței de muncă, în majoritatea sectoarelor economice.
Deși peste 372.000 de locuri de muncă create de IMM-uri au fost desființate între 2008 și 2011, numărul mediu de salariați în sectorul IMM, conform raportărilor bilanțiere la 31.12.2011, era de peste de 2.524.290, în creștere cu 4,1% față de anul precedent. Prin urmare, promovarea unei culturi antreprenoriale la nivelul întregii societăți care să dezvolte o clasă consolidată de întreprinzători reprezintă motorul creșterii economice, atât la nivel european, cât și în România. Susținerea acestui proces se face atât prin facilitarea accesului IMM-urilor la sursele de finanțare, cât și prin susținerea unei educații antreprenoriale structurate.