Digitalizarea – o necesitate, care nu mai poate fi amânată

Imagine de Gerd Altmann de la Pixabay

Declanșarea pandemiei a apăsat pedala de accelerație în cazul digitalizării la nivel global, deci și în țara noastră. Astfel, firmele, care își desfășurau activitatea la birou, au fost nevoite să aibă o altă abordare față de procesul de lucru. Internetul a devenit legătura dintre membrii echipei, iar videoconferințele au înlocuit ședințele față în față. Și magazinele s-au văzut în incapacitatea de a-și vinde produsele și s-au mutat în online, cu speranța că vor putea supraviețui acestei perioade și au făcut bine. Și adminstrația publică a încercat să ajungă la contribuabili tot prin intermediul internetului. Aici mai este mult de muncă, se fac însă pași mărunți, în direcția bună, în care vom ajunge ca un e-mail sau un site bine pus la punct să ne faciliteze accesul la o administrație publică modernă.

Digitalizarea înseamnă rapiditate, mai mult timp și de aici mai puțină risipă, deci mai mulți bani. Am discutat cu Cosmin Dărăban, CEO-ul și cofondatorul Gomag, despre cât de profitabilă a fost decizia patronilor de magazine să își mute activitatea în online, dar și despre tendința de creștere a comerțului online și despre nevoia de noi angajați. Cu Radu Nicolescu, consilier de stat al Primului-ministru în domeniul IT și membru al Consilul Național pentru Tranformare Digitală (CNTD), am discutat despre digitalizarea serviciilor oferite de stat.

O soluție salvatoare – de la magazine tradiționale la cele online

Obligați să închidă ușile magazinelor, patronii au fost nevoiți să recurgă la alternative, voiau să-și mențină clienții și aveau nevoie de unii noi pentru a putea merge mai departe. Aveau nevoie de o soluție rapidă până când își puteau redeschide afacerile. Așa că și-au trecut magazinele în online, au mizat pe această carte și au ajuns să aibă profit, după cum spune și Cosmin Dărăban, CEO-ul și cofondatorul platformei de e-commerce Gomag, “În vârful situației de criză, vânzările magazinelor online pe platforma Gomag s-au dublat. Au existat, de asemenea, creșteri spectaculoase pe anumite nișe, în special nișele populare în această perioadă: echipament pentru sport (indoor, mai ales), îngrijire personală, produse alimentare, jocuri, jucării, produse pentru copii, casă & gradină. Acestea au făcut saltul în topul nișelor, pe locul nișei fashion, de exemplu, care ținea vârful topulului de ani de zile. Totuși, din statisticile noastre, nu am observat o scădere catastrofală pentru fashion, după cum specula industria, ci mai degrabă aceasta a rămas pe loc, nici nu a crescut, nici nu a scăzut, comparativ cu vânzările din anul precedent, în aceeași perioadă”.

Și veștile bune continuă, online-ul va continua să crească, cu toate că magazinele se deschid. “Chiar dacă magazinele fizice își reiau activitatea, perioada prin care au trecut le-a dat o lecție greu de uitat – trebuie să fii și online, dacă vrei să reziști în business. Gradul de tehnologizare și familiarizarea cu căutările online la care am ajuns acum, noi, consumatorii, pur și simplu nu mai permit niciunui business să desconsidere importanța unei prezențe online”.

Cu toate acestea, CEO-ul Gomag vine cu un sfat pentru cei care s-au orientat în această perioadă către online, să nu renunțe la serviciile clasice. “Cea mai bună strategie e să ai posibilitatea să îți vinzi produsele sau serviciile atât online, cât și într-o locație, sau mai multe. Pentru că așa răspunzi nevoilor unei game mult mai extinse de consumatori. Pe de o parte, online-ul oferă clienților informații și dovezi de încredere, ceea ce asigură comoditate. Pe de altă parte, odată ce omul cumpără din magazinul offline, ai oportunitatea să îl atragi spre cel online, de unde să facă următoarele achiziții fără să miște mai mult de un deget, să îți ofere recenzii autentice sau să aibă mai multe beneficii”.

Cererea mare pentru e-commerce din această perioadă va avea efecte și pe piața muncii pe termen lung. S-au făcut angajări și se vor mai face, în perioda următoare, este nevoie de oameni care să stea în spatele ,,ghișeului” online. Fiind o industrie nouă, nimeni nu știe care este tipologia angajatului perfect pentru comerțul online, unul cu experiență sau, din contră, unul care să fie disponibil prin abilitățile sale să învețe totul la locul de muncă. Un lucru este cert, susține Cosmin Dărăban, antreprenorii vor avea nevoie de angajați, nu vor avea succes fără ajutor. “Pentru că, dacă vor să supraviețuiască pe piață și, mai mult, să facă profit, noii antreprenori din online au nevoie de oameni care să lucreze pentru ei. Nu pot face totul singuri. Magazinul online nu înseamnă doar site-ul sau doar platforma de eCommerce și tot ce se întâmplă în admin. Ci e o afacere la fel ca una offline, cu multe fațete de care trebuie să se ocupe… pur și simplu, nu e timp să le faci singur pe toate”. Avântul luat de comerțul online lasă cu mult cifrele vechi în urmă. Potrivit Eurostat, în 2019, doar 23% din populația României își făcea cumpărăturile online, ceea ce situa România pe penultimul loc în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană. Ultimul loc era ocupat de Bulgaria cu 22 de procente.

Digitalizarea statului – de la cozile din instituții la e-mail

Pentru a înțelege mai bine de unde pornim în privința digitalizării, avem nevoie de date. Potrivit datelor Institului Național de Statistică, în 2018, 72,4% din gospodăriile din România aveau acces la internet. Însă la capitolul digitalizarea administrației publice, datele oferite de către Organizația Națiunilor Unite arătau că în urmă cu doi ani, eram la coada statelor UE. Și aici se fac schimbări. În februarie, s-a înființat o autoritate care are ca scop gestionarea sistemul IT din servicile publice elctronice și atragerea fondurilor europene tocmai pentru digitalizarea administrației publice. Este vorba despre Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) coordonată de un Consiliu Național pentru Transformare Digitală. Unul dintre membri este Radu Nicolescu, consilier de stat al premierului în domeniul IT. Se pare că lucrurile și aici au început să se miște ca urmare a distanțării sociale impuse de pandemie. “Este adevărat că această situație care nu ne-a mai permis să interacționăm față în față la fel de mult ca în trecut a reprezentat un imbold pentru accelerarea transformării digitale, și la nivelul administrației publice au fost implementate proiecte care să vină în sprijinul cetățenilor.” Consilierul de stat ne-a dat câteva exemple de proiecte în care a fost implicat. De exemplu, cele în care societatea civilă și mediul de afaceri au fost în parteneriat cu statul, cum ar fi datelazi.ro (descrie evoluția cazurilor de COVID-19 în România), cetrebuiesafac.ro(ghid cu reguli de interacțiune, recomandări), diasporahub.ro (sprijin pentru cetățenii români din afara României), RoHelp (platformă la dispoziția organizațiilor implicate în lupta cu coronavirusul). Cu sprijinul Citizen Next, alături de reprezentanți ai STS, MAI și ai Ministerului Sănătății, a fost realizată o transpunere în format electronic a Declarației pe baza căreia se ia decizia carantinării sau a izolării persoanelor care trec prin punctele de frontieră.

Nicolescu ne-a vorbit despre proiecte care ajută cetățeanul, dar și firmele, acum și după trecerea pandemiei. “A mai fost lansată platforma aici.gov.ro creată împreună cu Asociația pentru Tehnologii Avansate. Aceasta permite înregistrarea documentelor adresate instituțiilor publice care nu dețin un sistem propriu de registratură online. Un mare pas înainte în digitalizarea la nivelul statului îl reprezintă extinderea funcționalității Ghiseul.ro către persoanele juridice, care va permite companiilor să economisească timp valoros”.

Un alt proces complex care se desfășoară exclusiv online este cel pentru emiterea certificatelor pentru situații de urgență și înregistrarea în programul IMM Invest. În acest timp, a mai fost adoptată și OUG privind semnătura electronică, care a introdus obligativitatea tuturor instituțiilor publice de a primi și de a transmite electronic documentele semnate în acest mod.

Am vorbit despre digitalizarea în sprijinul cetățeanilor, statul ajută firmele în procesul de digitalizare, prin câteva proiecte. “Pe lângă platforma IMMINVEST, prin intermediul căreia firmele mici și mijlocii pot solicita împrumuturi cu dobândă zero garantate de stat, Ministerul Economiei în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene și ADR lucrează în prezent la un proiect prin care să accelereze digitalizarea IMM-urilor prin crearea unei platforme de servicii în acest sens, și care să aibă finanțare europeană.”

Digitalizarea aduce cu ea și o provocare în ceea ce privește locurile de muncă, însă evoluția tehnologică nu înseamnă mai puține job-uri, susține consilierul de stat. “Provocarea constă în faptul că instituțiile statului, împreună cu mediul privat, societatea civilă și în special firmele care activează în domeniul resurselor umane vor trebui să colaboreze, pentru a avea o strategie și un plan de măsuri pentru a oferi cetățenilor noi competențe digitale și să ne asigurăm că suntem cu toții, ca societate, cât mai bine pregătiți pentru noua realitate tehnologică și oportunitățile pe care transformarea digitală le aduce”.

Videoconferințele, un nou mod de lucru

Cea mai utilizată aplicație în această perioadă a fost Zoom. Folosită pentru videoconferințele dintre colegi, fie în educație, de profesori, pentru a ține legătura cu elevii sau chiar de către prieteni. A câștigat detașat la capitolul accesări în această perioadă, pentru că pot participa până la 100 de utilizatori. Astfel, în cea mai mare parte, “Work from home” a fost posibil cu ajutor unei astfel de aplicații.

Conform companiei americane, Zoom Video Communications, la finalul lui 2019, aplicația era folosită de 10 milioane de utilizatori, în martie numărul a ajuns la 100 de milioane, ca apoi peste doar o lună să înregistreze 300 de milioane, conform foxbusiness. Iar tot la finalul lunii martie a crescut valoarea acțiunilor de la bursă cu peste 120%, astfel compania ajuns la valoarea de 42 miliarde de dolari.

Vom vedea dacă și în viitor, fără obligativitatea distanțării sociale, vom rămâne fideli unor astfel de aplicații, dar și dacă industria evenimentelor va spune “pas” în viitor celor tradiționale și va organiza tot mai multe în mediul online. Poate multe companii își vor da seama că prin evenimentele online vor economisii bani, logistică, dar vor rămâne și aproape de cei care le împărtășesc ideile.