Cu date exacte și luciditate, despre realitatea managerială din România
3 din 4 directori generali consideră terorismul și populismul drept amenințări la adresa perspectivelor de creștere a organizațiilor – în ceea ce privește România, suntem mai feriți de terorism, deci este un avantaj evident, dar suntem, în schimb, tributari unei mentalități preponderent populistă.
2 din 3 respondenți consieră că organizațiile sunt responsabile pentru reconversia profesională a angajaților al căror loc de muncă va dispărea odată cu introducerea tehnologiei – este o atitudine care face parte din mentalul colectiv conform căruia responsabilitatea de dezvoltare profesională este doar de datoria angajatului.
3 din 4 lideri de companii afirmă că organizațiile lor colaborează cu instituțiile de învățământ – în contextul în care corelarea dintre angajatori și potențial angajați pe care îi formează sistemul de învățământ era destul de deficitară, prezența în creștere a angajatorilor în licee/școli profesionale/facultăți e un semn de însănătoșire a acestui decalaj. Ar putea fi o bază de pornire pentru ceea ce putem numi retenția forței de muncă în țară și evitarea risipei de talente profesionale.
88% dintre directorii generali din România consideră că globalizarea contribuie la îmbunătățirea ocupării forței de muncă – depinde din ce direcție privim. Dacă e vorba despre talentele profesionale, ele din păcate migrează din România spre zări mai prospere. În sens invers, există tot mai multă infuzie de capital uman necalificat din Vietnam și China, mai ales în domeniul construcțiilor. Globalizarea funcționează așadar în ambele sensuri.
86% dintre directorii generali din Europa Centrală și de Est sunt preocupați de disponibilitatea talentelor.
În contextul crizei de talente pe piața de muncă, angajatorii au devenit mai atenți la atragerea și păstrarea resurselor umane în organizații. Creșterea organică rămâne principala modalitate de majorare a veniturilor și îmbunătățire a profitabilității, urmată de reducerea costurilor.
Andreea Paul, conf. univ. dr. la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE, președintă INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, susține că „directorii de companii sunt condamnați, în general, la optimism și dezvoltare în orice condiții. Temerile lor sunt justificate, deopotrivă, atunci când este vorba despre impredictibilitatea legislativă sau despre absența resurselor umane talentate de pe piața muncii sau despre noile tehnologii sau despre calitatea proastă a infrastructurii. Eu, ca macroeconomist dedicat competitivității, văd căderea liberă a României în toate rapoartele globale de profil, chiar în anul record de creștere economică în Europa, ceea ce înseamnă că celelalte state reușesc să valorifice mult mai bine decât noi creșterea economică în favoarea oamenilor și a companiilor, a societății în ansamblul său. Asta ar trebui să ne trezească la realitate. Colectarea nesatisfăcătoare a taxelor actuale la stat, lipsa de performanță în alocările bugetare și lipsa de calitate a serviciilor publice ne dau dimensiunea crizelor acute cronice din educație și sănătate, din infrastructura de transport, care nu pot fi compensate cu biciul pus pe spinarea celor corecți, educați, care muncesc și câștigă mai mult. Ei vor pleca din țară. Deja suntem al doilea exportator mondial de resursă umană, după Siria. Deja suntem în topul rușinii mondiale, pe locul 132 în lume la capacitatea de a reține resursa umană talentată în țară și pe locul 133 la achizițiile de către guvern a tehnologiilor noi, din 137 de state analizate în Raportul Global al Competitivității 2017-2018. Soluțiile integrate întârzie să apară. Cum s-a conectat România la fondurile europene? 0,00% rata absorbției europene pe PO Capital Uman și 5% pe PO Competitivitate. Suntem cei mai modești inovatori europeni și cu cea mai mare viteză de degradare a capacității inovative în ultimii 5 ani din UE. România are cele mai slabe performanţe digitale din UE-28. Companiile de stat au salariu mediu net dublu faţă de privat, dar productivitate cu 40% mai mică. Nivelul sărăciei a crescut în România „proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială”, susține președinta INACO.