Cat castiga IT-istii din Vestul tarii
Diferentele pot fi justificate atat de nivelul de competenta diferit de la caz la caz (un angajat incepator talentat, cu competente tehnice foarte bune este valorizat intotdeauna mai bine ca unul fara aptitudini tehnice deosebite), dar si de politicile salariale diferite (unele companii din domeniu au grile de salarizare diferite fata de altele) sau chiar de capacitatea personala de a negocia un salariu bun in momentul angajarii, afirma Serban Mrejeriu, Human Resources Consultant la AIMS Human Capital Romania, compania care a realizat pentru a sasea oara studiul de salarizare AIMS salary Map IT – studiu destinat exclusiv zonei de Research&Development din Vestul tarii.
Nivelul salariilor creste pe masura avansarii in scara ierarhica. Un sef de departament (un manager de nivel superior care conduce de obicei echipe mari, de peste 50-100 de angajati) castiga in medie 12.127 de lei brut pe luna, de aproape doua ori mai mult decat un Team leader senior.
In general, salariile din domeniul tehnic le depasesc net pe cele din departamentele de suport. Spre exemplu, persoanele cu functii de conducere din domenii de suport – Resurse umane, Financiar – castiga mai putin decat un specialist senior in programare cu 5-6 ani de experienta, dar care nu are atributii de conducere. Acest fapt se poate datora si specificului pietei de munca din domeniu- in timp ce pentru specialistii in dezvoltare software concurenta este foarte mare- acestia avand de multe ori de ales intre mai multe oferte de angajare, firmele de dezvoltare software pot recruta personal administrativ si din domeniul productiei sau al comertului, unde salariile nu sunt atat de ridicate.
Majoritatea companiilor au practicat cresteri salariale in 2010, cu cifre cuprinse intre 3% si 20%.O medie a cresterilor salariale de anul trecut, pentru toate categoriile de angajati (management si specialisti) se situeaza insa la 10,10%. Un fapt interesant este insa ca peste 1/3 din companiile respondente au aplicat pe anul trecut cresteri salariale mai mari decat cele bugetate initial. Acest fapt, neobisnuit pentru o industrie in care previziunile si analizele de costuri sunt destul de stricte, se datoreaza partial cresterii peste asteptari a inflatiei dar si a competitiei prezente pe piata fortei de munca de profil, care a dictat cresteri salariale mai mari- pentru a pastra sau a atrage angajatii valorosi in companie.
Beneficii generoase
Piata de R&D din zona de vest a Romaniei este aliniata la practicile internationale, oferind pachete de beneficii generoase, peste media pietei fortei de munca din Romania. Astfel peste 60% din companii practica munca in regim flexitime, permitand salariatilor sa isi modeleze programul de lucru in functii de preferintele proprii (sa inceapa munca mai tarziu, respectiv mai devreme, dupa caz- decat orarul general). In cele mai multe cazuri, orele suplimentare sunt compensate fie prin alte ore libere acordate la cerere fie prin plata unor bonusuri. Plata orelor suplimentare se practica in 60% din situatii in cazul angajatilor de rand si in doar 26% din cazuri in situatia angajatilor din esaloanele manageriale (cer in general au un program de lucru mai flexibil)
De asemenea, acordarea unor zile suplimentare de concediu nu este o practica neobisnuita in cadrul companiilor din domeniu. In peste 56% din cazuri angajatii beneficiaza de un concediu mai mare decat cel prevazut in lege. Printre beneficiile practicate in piata de profil se mai numara petrecerile tematice, asigurari medicale private sau stipendii in cazul nasterii unui copil in familia angajatului.
Studiul AIMS salary Map IT are ca obiectiv stabilirea nivelurilor de salarizare practicate pe piata de profil pentru 25 de pozitii specifice (cum ar fi software developer, test engineer, hardware design engineer, team leader, project manager etc) dar si particularitatile politicii de beneficii extrasalariale acordate angajatilor. La editia din acest an au participat 30 de firme din centrele Timisoara, Cluj, Sibiu si Brasov grupand impreuna peste 6.200 de angajati. Peste 90% dintre companiile participante sunt investitii straine directe sau firme cu actionariat mixt-roman si strain.