Tată la puterea a patra: Leszek Wacirz și fascinanta sa experiență de a fi părinte

”Există ceva ce nu se va schimba vreodată, indiferent de vârstă sau de vremuri: dragostea necondiționată pentru copiii tăi”

În februarie 2021, primul studiu care analizează experiențele părinților din întreaga lume în procesul de creștere a copiilor a fost lansat sub forma unei analize complexe, intitulată Indexul de Parenting. Studiul a fost realizat de Kantar, cea mai mare companie de consulanță și analiză de date recunoscută la nivel mondial, la inițiativa Nestlé.

Au fost intervievați peste 8.000 de mame și tați din România și alte 15 țări, din dorința de a oferi o înțelegere completă asupra universului părinților. Indexul de Parenting a fost creat cu obiectivul de a aborda punctele sensibile pentru părinți în prezent, pentru a le oferi sprijin în creșterea copiilor, astfel încât familiile să se poată dezvolta într-un mediu sănătos și fericit.

În timp ce studiul a relevat faptul că părinții din România se află pe primul loc în rândul tuturor țărilor analizate în ceea ce privește încrederea în capacitatea lor de creștere a copiilor, Indexul de Parenting a arătat că presiunea este o problemă universală majoră, care afectează în prezent părinții, indiferent de zona geografică.

Pornind de la înțelegerea faptului că experiența de a fi părinte este în mod egal una frumoasă, dar deloc ușoară, ce schimbă perspectiva asupra vieții, am discutat cu Leszek Wacirz (foto), Country Manager Nestlé România. Ne-am dorit să aflăm care sunt provocările pe care le-a întâmpinat în rolul de părinte și cum le-a gestionat, cum sunt împărțite responsabilitățile în familie în ceea ce privește creșterea copiilor și cum a gestionat presiunea provenită de la cei din jur în rolul de tată a 4 copii.

Cum ați descrie experiența de părinte?

Dacă stau să mă gândesc, visul meu a fost întotdeauna să devin tată și să îmi intemeiez o familie. Dorința mi s-a împlinit și în prezent sunt fericitul tată a patru copii – trei băieți și o fată. Este o expriență extraordinară să am copii de vârste diferite, respectiv de 35, 30, 21 și 14 ani. Vă puteți imagina cât de provocatoare, dar în același timp motivațională, este această experiență.

Ce credeți că s-a schimbat în ultimii ani în ceea ce privește procesul de creștere a copiilor?

Este o întrebare foarte bună, mai ales pentru un tată al cărui prim copil s-a născut acum 35 de ani și al patrulea acum 14 ani. Există ceva care nu se va schimba vreodată, indiferent de vârstă sau de vremuri – dragostea necondiționată pentru copiii tăi. În ciuda circumstanțelor, caracterelor diferite și a provocărilor întâmpinate, îmi iubesc copiii cu aceeași pasiune tot timpul. Ce am învățat de-a lungul timpului este că nu doar copiii cresc, ci și eu, în calitate de tată. Circumstanțele m-au provocat să mă dezvolt în același timp cu ei. Accesul tot mai mare la informații, împreună cu digitalizarea, aceste lucruri m-au determinat și pe mine să mă dezvolt, astfel încât să nu fiu doar „tata” pentru ei, ci și un partener de discuție.

Cum se împart responsabilitățile în familie în ceea ce privește creșterea copilului?

Susțin pe deplin implicarea în mod egal a ambilor parteneri atât în activitățile familiale de zi cu zi, cât și în procesul de creștere a copiilor. Tocmai din acest motiv familia noastră nu funcționează pe aceleași reguli întâlnite atunci când eram copil, când tatăl trebuia să lucreze și mama să aibă grijă de copii. În familia noastră responsabilitățile sunt împărțite într-un mod natural, mi se pare firesc să vedem astăzi tați care plimbă copilul cu căruciorul sau care gătesc. Nu am considerat că este datoria doar a soției mele să se trezească în toiul nopții pentru a hrăni copilul sau să pregătească baia pentru bebeluș, ci am împărțit întotdeauna majoritatea responsabilităților, susținându-ne reciproc, mai ales că amândoi muncim. Întotdeauna m-am bucurat din plin de momentele în are am putut fi alături de copii și de soție în același timp.

Ne puteți da un exemplu de provocare întâlnită în ceea ce privește creșterea copilului?

Au fost atât de multe încât mi-ar fi greu să le povestesc pe toate, însă voi da un exemplu în strânsă legătură cu întrebarea. Nu este vorba de o provocare în ceea ce privește creșterea copiilor, ci de rolul meu de pionier. Da, pionier. Acum 30 de ani am fost, probabil, unul dintre puținii tați din Polonia care a fost în concediu pentru creșterea copilului timp de aproape un an. Vă puteți imagina reacțiile celor din jur – luptându-mă cu stereotipul „mama ar trebui să își ia concediu de creștere a copilului”, brusc există un bărbat și un tată care optează pentru acest lucru. Fiul meu avea 6 luni când am decis să intru în concediu de creștere a copilului pe o perioadă de un an. Sunt foarte fericit că am ales să fac acest pas, a fost unul dintre cei mai frumoși ani din viața mea.

Ați simțit presiuni de la cei din jur în legătură cu creșterea copilului?

Desigur! Având alături două mame și două bunici cu o vastă experiență în ceea ce privește creșterea copiilor, la început, când am devenit tată, am resimțit o presiune permanentă. Probabil că toți am experimentat o atenție deosebită din partea mamelor și a bunicilor atunci când vine vorba de creșterea copiilor. Vă puteți imagina și momentul în care au aflat că voi intra în concediu de creștere a băiatului meu de 6 luni. A durat ceva timp până să câștig încrederea și, în cele din urmă, aprecierea minunatelor doamne – mamele și bunicile mele – astfel încât, după un an să afirme: “Uite, este bărbat și totuși se poate descurca să crescă copilul”.

Cum este în realitate să fii părinte față de ce v-ați imaginat?

Realitatea a fost în conformitate cu așteptările mele, deși am simțit o anumită teamă la început, întrebându-mă dacă mă descurc în noul rol de părinte. Să ținem totuși cont de faptul că am devenit părinte pentru prima dată acum peste 30 de ani, când nu exista Internetul. Astăzi, pe lângă ajutorul primit din partea mamelor și bunicilor cu experiență în creșterea copiilor, părinții au acces la Internet, unde pot găsi o multitudine de sfaturi. În acel moment, eu m-am putut baza doar pe mamele și pe bunicile mele și pe experiența mea moderată, pe care o căpătasem când s-a născut fratele meu și am fost „forțat” de mama mea să îl îngrijesc când ea se ducea la cumpărături. Consider că experiența de a fi părinte este uimitoare și fascinantă – dintr-o dată familia are un nou membru, care îți schimbă viața complet. Cu fiecare zi care trece observi schimbări și progrese, timpul trece foarte repede, astfel încât într-o zi, copilul tău, născut cu puțin timp în urmă, te anunță că vei deveni bunic. Da, din decembrie sunt mândrul bunic al frumoasei fete Urszula.

Care au fost provocările întâlnite în perioada de pandemie cu privire la experiența de a fi părinte?

Sunt o persoană optimistă din fire, tocmai din acest motiv aleg să privesc partea pozitivă a pandemiei. Unul dintre fiii mei s-a întors acasă, studiind de la distanță timp de 3 luni, în timp ce fiica mea este în permanență alături de noi, urmând cursurile de la distanță. În același timp, țin să menționez că bunica mea de 80 de ani locuiește cu noi. Vă puteți imagina cât de multe momente distractive avem în familie. Mai mult decât atât, cu ajutorul tehnologiei putem organiza apeluri video cu ceilalți doi fii și cu soțiile lor și astfel luăm împreună un soi de cină hibrid. Atât timp cât suntem sănătoși putem face față tuturor provocărilor, astfel că urez tuturor să aibă parte de multă sănătate și de fericire în fiecare zi. Pandemia Covid-19 va lua sfârșit într-o zi, în timp ce legăturile de familie rămân pentru totdeauna.

foto: © Marius Furceanu