Limitele globalizării în raport cu multinaționalele

Mai mult decât atât, ei au trebuit să-şi schimbe radical optica sub care sunt privite afacerile internaţionale și relaţiile dintre firmele care au atins un nivel înalt de internaţionalizare.

Deşi globalizarea economică nu reprezintă un fenomen absolut nou, ea poate fi considerată ca şi concept nou născut, pe fondul evoluţiei vertiginoase a evenimentelor economice, abia în prima parte a secolului XX.

Una din problemele larg dezbătute în legătură cu fenomenul globalizării vizează momentul declanşării lui. Deşi nu s-a ajuns la nici un punct de vedere comun în ceea ce priveşte această problemă, făcându-se abstracţie de o serie de detalii istorice, s-au conturat, în cele din urmă, trei posibilităţi de abordare şi anume:

– unii consideră că despre globalizare se poate vorbi chiar de la începuturile istoriei
– alţii susțin că globalizarea este un fenomen contemporan, caracteristic modernizării şi dezvoltării capitalismului, cu menţiunea că, în ultimele decenii, a marcat o accelerare deosebită
– poate fi întâlnit şi punctul de vedere potrivit căruia globalizarea constituie un proces recent, asociat însă cu alte evenimente economice şi sociale cunoscute deja sub denumirea de postindustrializare.
Importanţa procesului de globalizare şi rolul corporaţiilor multinaţionale în contextul acestui proces

Lumea devine în ritm accelerat din ce în ce mai mică, datorită comunicaţiilor, transporturilor şi fluxurilor financiare din ce în ce mai rapide. Produse concepute într-o ţară – hamburgerii McDonald’s, BMW-urile germane, etc – sunt acceptate cu entuziasm şi în alte ţări.

Comerţul internaţional înfloreşte.Importurile de bunuri şi servicii au o pondere de 24% din PIB la nivel mondial, adică de două ori mai mare faţă de acum 40 de ani. Comerţul internaţional are acum o pondere de o pătrime din PIB-ul Statelor Unite. Comerţul mondial reprezintă astăzi 58% din PIB-ul înregistrat la nivel mondial, adică o creştere cu 19% faţă de anul 1990.

Multe firme americane se bucură de succes la capitolul marketingului internaţional: Coca-Cola, McDonald’s, Kodak, Gillette, Colgate, Ford, IBM, Motorola şi zeci de alte firme americane şi-au ales ca piaţă întreaga lume. Iar nume cum ar fi Sony, Toyota, Nestle, Nokia, Mercedes, Panasonic au devenit termeni uzuali, prezenţi în mai toate gospodăriile.

Dar astăzi concurenţa globală se intensifică tot mai mult. Firmele străine se extind agresiv pe noi pieţe internaţionale, iar pieţele interne nu mai oferă chiar atâtea ocazii. Firma globală percepe lumea ca pe o singură piata. Dacă ne referim la abordarea generală, respectiv impactul investiţiilor realizate de aceşti giganţi asupra dezvoltării zonale, regionale şi mondiale se poate aminti de faptul că vânzările anuale, înregistrate de aceşti operatori ai comerţului mondial, sunt echivalente valoric cu Produsului Intern Brut realizat anual de foarte multe state existente în peisajul economic global. Locul şi rolul corporaţiilor multinaţionale în procesul de globalizare poate fi mai uşor de înţeles dacă punem în evidenţă diversitatea zonelor şi domeniilor către care se îndreaptă investiţiile acestor giganţi.

Limitele globalizării

Globalizarea este un proces viguros, dar plin de contradicţie. Una dintre cele mai importante contradicţii este creşterea disparităţilor între politicile structurale bazate pe statul-naţiune şi pe creşterea caracterului global al interacţiunilor şi legăturilor dintre diferenţa economiei naţionale.

Cu toate acestea, globalizarea rămâne o forţă dinamică pentru creşterea şi dezvoltarea economiei, al cărei potenţial nu a fost pe deplin confirmat. Evoluţia acestui proces prezintă nu numai riscuri, dar şi oportunităţi.

În concluzie, interdependența dintre cele două fenomene, globalizarea și apariția multinaționalelor a fost cea care a făcut posibilă modernizarea vieții economice, fiecare dintre cele două stând la baza evoluției celeilalte. Nu putem spune că globalizarea a fost cea care a dus la apariția intreprinderilor multinaționale, nici invers. Cele două fenomene au fost posibele datorită dorinței de expansiune și unificare a proceselor economice.