Vânătoarea de fake news
Combaterea știrilor false presupune un efort comun, ce implică atenție, gândire critică și inițiativă
Fake news, în traducere „știre falsă”. Pentru cei mai mulți dintre noi, știrea falsă nu este nimic altceva decât o eroare banală, o exagerare inofensivă, un fals insignifiant menit doar să atragă atenția cititorilor. O minciunică născută involuntar și fără miză. Ce rău poate genera o știre care nu corespunde realității?, ne-am putea întreba. Răspunsul dat de cei care studiază de ani de zile acest fenomen e posibil să ne năucească. În realitate, spun aceștia, consecințele acestor falsuri inofensive, cum am fi înclinați să le considerăm, sunt uneori covârșitoare. Este vorba de daune de sute de mii sau poate chiar milioane de euro produse unor nevinovați. Un fake news poate însemna vieți frânte și reprezintă o manipulare căreia îi cad victime, mii, zeci de mii, poate chiar milioane de oameni.
AMPLOAREA FENOMENULUI
Răspândit în special în ultimii 5 ani, fenomenul fake news este coordonat de oameni care construiesc o altă realitate și ne conving că aceea este lumea în care trăim. Miza insignifiantă pe care am fi tentați să o atribuim unui fake news este de fapt imensă, iar guvernele și mediul de afaceri au simțit-o pe pielea lor. Ce efect are un fake news la scară largă? Recent, compania de business inteligence și cercetare Kroll a realizat o cercetare în rândul a sute de companii din întreaga lume. Datele acesteia indică faptul că, în 2018, fenomenele „adverse” de tipul fake news au reprezentat 27% dintre incidentele din social media care au afectat grav companiile. Astfel, la nivel mondial, au existat companii cărora valoarea de piață le-a scăzut aproape la zero din cauza fake news. De exemplu, anul trecut, firma indiană de e-commerce Infibeam Avenues a pierdut 71% din valoare, după ce pe conturile de socializare a circulat o serie de situații financiare false, prezentate ca aparținând companiei. Tot în 2018, Metro Bank din Marea Britanie a fost obligată să deruleze o campanie puternică pe Twitter, prin care să contracareze o acțiune de dezinformare. Banca încerca astfel să combată zvonuri potrivit cărora ar fi urmat să se închidă. Efectul acestor informații a fost scăderea valorii de piață a Metro Bank cu circa 11%. Exemplele de acest tip au determinat companiile să considere fake news drept unul dintre cele mai periculoase fenomene apărute în ultimii ani. Ca urmare, 84% dintre managerii intervievați de compania Kroll au declarat că se simt amenințați de acest fenomen, promovat în special prin intermediul canalelor de social media.
Larisa Ghițulescu – Foto: Mihai Constantineanu
MINCIUNI GROSOLANE, MANIPULARE ȘI EXAGERĂRI FATALE
În România au circulat, de asemenea, o mulțime de campanii de dezinformare. Unele dintre acestea au creat doar prejudicii de imagine, altele însă au avut un efect mult mai puternic. Larisa Ghițulescu (foto), o cunoscută jurnalistă și totodată profesor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, studiază de peste 10 ani fenomenul fake news.
De multe ori, s-a întâlnit cu știri false care, odată ce erau preluate căpătau valență de adevăr. De exemplu, în 2016, presa de largă circulație anunța moartea Regelui Mihai. „În 2016, un student mi-a propus să lucrăm știrea cu moartea Regelui Mihai (funeraliile Regelui au fost, atenție, în decembrie 2017). Robert își luase informația de pe Facebook, circula un link. Familia Regală nu a contracarat ferm atunci moartea Regelui, a fost evazivă, așa că informația s-a răspândit repede în social media. A fost un exercițiu util, am lucrat cu studenții despre surse, promptitudine, social media și pericolul la receptare. Un alt exercițiu util, de data aceasta despre mecanismul propagandei prin fake-uri, l-am făcut cu ocazia Referendumului pentru familie din 2018. Foarte multe falsuri s-au răspândit în ambele tabere. Mecanismul e așa: creezi un fake – știre, fotografie trucată, pamflet, video, meme, GIF, eveniment – menit să atragă ură sau miștouri la adresa taberei adverse și să o mobilizezi în direcția dorită. Te folosești la maximum de digital – Facebook, motoare de căutare, YouTube, agregatori, aplicații. Cele mai folosite instrumente: pagini dedicate de propagandă, presă aservită/subiectivă, spoturi de campanie, conturi false, influenceri, boți, SEO. Apoi promovezi conținutul intens – cu bugete generoase – ca să îți securizezi feed-ul. Astfel monopolizezi atenția publică, dictezi emoțiile oamenilor, le modelezi gândirea și le influențezi comportamentul. Restul e viral”, detaliază Larisa.
De multe ori însă, pierderile din lumea financiară și manipularea socială generate de un fake news trezesc cu greu empatia. În cazul ăsta, e bine să știți că acest tip de exagerări și falsuri au făcut și victime umane. Și-asta chiar la noi, ne spune Larisa Ghițulescu, venind cu un exemplu. În urmă cu zece ani, ea a început să studieze un fals mit, intens promovat în acea perioadă: copiii-minune ai alpinismului de altitudine. „Această ramură sportivă, alpinismul de altitudine la categoria copii – cum o promova Federația Română de Alpinism și Escaladă – nici măcar nu există. Alpinismul nu este un sport competițional, nu este reglementat, nu este arbitrat, nu are clasamente. Dar copiii așa erau «vânduți» sponsorilor, presei și publicului – ca niște campioni mondiali (Crina Coco Popescu a fost comparată cu Nadia Comăneci… atât de mult a fost umflat fake-ul)”, spune Larisa. „Copiii-minune” ai alpinismului românesc erau promovați intens și împinși de la spate de cei din jur să atingă performanță după performanță, pentru a alimenta această imagine exagerată. În cele din urmă, tot acest efort a avut consecințe fatale. „Să îți duci copiii în munții înalți pe răspunderea ta, ca părinte, este o decizie personală – deși în țările civilizate s-ar sesiza imediat ghizii, Salvamontul, ONG-urile, autoritățile; așa îmi explic și recordurile de vârstă ale surorilor Crina Coco Popescu și Dor Geta Popescu – la noi toată lumea a fost părtașă. Dar să ai undă verde și recunoaștere din partea Guvernului, ca în România, e un semnal de alarmă. Neoprit de nimeni la timp, ba chiar încurajat de societate, acest fake al performanței sportive s-a amplificat până în punctul în care au murit doi copii și s-a deschis dosar penal. Presa a titrat aproape la unison că o avalanșă i-a omorât pe copiii Dor Geta Popescu și Erik Gulacsi în Retezat. Le-am dat studenților următoarea temă de gândire: «Ce este avalanșa?» «Un fenomen al naturii», au zis ei. «Îi deschizi unui fenomen al naturii dosar penal?», i-am întrebat. Atunci au început să înțeleagă”, povestește Larisa Ghițulescu.
DEMASCAREA FAKE NEWS
Avem însă instrumente pentru a demasca un fake news? Prima și cea mai la îndemână metodă este verificarea informației din alte surse. De multe ori, chiar experiența personală ne face să bănuim că în spatele unei știri se ascunde o informație falsă. Larisa Ghițulescu povestește că fenomenul copiilor minune ai alpinismului a început să i se pară fake deoarece simțise pe pielea ei ce înseamnă altitudinea: „În 2012 am urcat, eu și câțiva colegi, pe un munte mai sălbatic din Himalaya, de 6.000 de metri. Disconfortul fizic a fost mare – pe un ghețar, la niște minus zeci de grade, am dormit cu toate hainele pe mine, mi s-a cam dat organismul peste cap, și nici psihic nu a fost ușor. Colegul meu de cort a început să sângereze pe nas, să se simtă rău, așa că a luat un porter și a coborât urgent. Ei bine, când ajungi să pricepi dedesubturile altitudinii, nu te întrebi ce caută un copil acolo? Ce medicamente recomandate înghite? Cum gestionează stresul fizic și psihic? Și pentru ce să-l chinui, care e miza?” Pe măsură ce marile organizații mondiale au început să lupte împotriva fake news, se nasc noi și noi metode de „atac”. Transparency International, de exemplu, atrage frecvent atenția asupra efectului nefast pe care îl au știrile false răspândite în timpul campaniilor electorale, pledând totodată pentru demascarea acestora și închiderea canalelor care ajută la răspândirea lor. Organizația a salutat inițiativa Google, care a interzis site-urilor pe care le suspectează de promovarea știrilor false să atragă publicitate prin GoogleAds. Pornind de la acest exemplu, Transparency recomandă tuturor finanțatorilor să retragă sprijinul acordat acelor portaluri care devin suspecte. Totodată, presa de calitate poate lupta împotriva fake news, atrag atenția membrii organizației: dacă ziarele publică rapid anumite informații vitale, ele nu mai au potențial de fake news, susțin aceștia.
ÎN SLUJBA ADEVĂRULUI
La nivel mondial, s-au lansat o serie de portaluri dedicate demascării știrilor false. Câteva exemple sunt stopfake.org, Snopes.com sau AfricaCheck. org. Totodată, au fost lansate extensii de browsere, ce au același scop. De exemplu, Fake News Detector este o extensie a Chrome creată de jurnalistul Brian Feldman de la New York Magazine unde doritorii pot verifica validitatea unei informații. Însă inițiativele de acest gen nu ne pot fi de ajutor decât dacă respectiva informație a fost deja analizată de oamenii din spatele portalului. Prin urmare, fără un efort comun care presupune atenție, gândire critică și inițiativă, fenomenul fake news va fi greu de combătut. Cert este că fără acest efort, dispare și încrederea în presa de calitate. Potrivit unui studiu publicat recent de The Economist, aproape 60% dintre americani consideră deja că informațiile prezentate de principalele canale de mass-media sunt uneori sau de cele mai multe ori false. Același studiu relevă că doar 33% dintre respondenți mai au încredere în aceste surse.
Articol preluat din numărul 262, noiembrie 2019, al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.