Un complex din Iasi va crea patru mii de locuri de munca
Centrul Iaşiului este un uriaş şantier. Schele la tot pasul, care acoperă importante instituţii de cultură, conferă o imagine cu care oamenii locului s-au obişnuit fără să vrea. Se lucrează cu pauze la reabilitarea Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” şi a Filarmonicii de Stat “Moldova”, care ar fi trebuit să fie finalizate de ani întregi, dacă ar fi existat fonduri. Palatul Culturii pare să se bucure de un tratament mai bun, deoarece Ministerul Culturii a reuşit să facă rost de fondurile necesare restaurării acestuia, iar acum lucrările sunt în plină desfăşurare.
Dacă fondurile alocate de Guvern sunt greu de asigurat în aceste vremuri tulburi, la Iaşi, un ambiţios proiect imobiliar, o investiţie privată de peste 260 de milioane de euro, se apropie de finalizare. O zi se lucrează, şapte nu. Cam acesta este ritmul lucrărilor pentru reabilitarea Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri”. Ieşenii trec resemnaţi pe lângă faţada acoperită de schele, imagine pe care o văd practic zilnic, de 13 ani. Ultima dată au fost alocate, în 2009, peste 4 milioane de euro de către Ministerul Culturii. Ministrul de atunci, Theodor Paleologu, a venit special la Iaşi şi a promis că lucrările vor fi terminate în doi ani, lucru care nu s-a întâmplat încă.
Soarta Filarmonicii ieşene este chiar mai tristă. Clădirea se tot reabilitează de 20 de ani. Ministerul Educaţiei, care păstoreşte lucrările, a alocat ultima dată 4,7 milioane de euro, în 2008. Recent, a fost inaugurată Casa Balş, unde a şi avut loc deschiderea stagiunii. Rămân însă de efectuat lucrări importante la a doua porţiune a clădirii, care este într-o stare avansată de degradare.
„Schimbarea la faţă” a Palatul Culturii
Palatul Culturii, simbolul Iaşiului, pare a avea mai mult noroc. Clădirea trece printr-un proces de restaurare finanţat de Ministerul Culturii, o investiţie totală de 8 milioane de euro, care presupune lucrări de reparaţii capitale, de la reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirii, la refacerea finisajelor interioare – zugrăveli, stucaturi, acoperiş, instalaţii sanitare, electrice, termice, pardoseli, precum şi refacerea finisajelor exterioare – elemente decorative din tablă şi balconaşe. Este pentru prima dată, de la inaugurarea clădirii, în 1926, de către Regele Ferdinand, când impresionanta clădire este supusă unor lucrări de renovare atât de ample.
O investiţie privată de 260 de milioane de euro
La doi paşi de palat poate fi observat un alt şantier. Spre deosebire de celelalte, efervescenţa este maximă aici. Se munceşte zi şi noapte pentru finalizarea unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte de real-estate din ţară: ansamblul urbanistic Palas. Criza nu l-a speriat pe dezvoltator, compania Iulius Group, singura proprietară a unui lanţ de mall-uri din ţară, Iulius Mall. Proiectul actual este mai ambiţios şi valorează peste 260 de milioane de euro. Complexul va conţine clădiri de birouri, cea mai mare parcare subterană din ţară, două hoteluri, un centru sportiv, spaţii comerciale, restaurante şi cafenele, un patinoar şi un teatru de vară amplasate într-o superbă grădină publică, amenajată în spatele Palatului Culturii. Proiectul Palas i-a pus la încercare pe experţii în construcţii. Dincolo de amploare, se impuneau lucrări de consolidare serioase, atât pentru siguranţa clădirilor din ansamblu, cât şi pentru cea a Palatului Culturii, din cauză că terenul pe care se construieşte, cândva fosta albie a râului Bahlui, este poros.
Astfel, specialiştii au recurs la soluţii complexe, iar costurile lucrărilor de consolidare au fost pe măsură: peste 8 milioane de euro. Întreg fundamentul terenului de 12 hectare pe care se construieşte a fost stabilizat cu piloţi din beton armat si cu „pereţi mulaţi“, tehnică utilizată la consolidarea galeriilor de metrou. S-au folosit peste 3.000 de piloţi, cu o lungime totală care depăşeşte 60 de kilometri, pentru a fixa fosta terasă a râului Bahlui. De asemenea, a fost implementat un sistem de drenuri care traverseză întregul ansamblu şi menţine constant nivelul apei.
“Pentru a controla acest nivel şi a-l menţine la cota la care era în momentul începerii lucrărilor la complexul Palas, s-a montat un lanţ de electrofiltre, controlate computerizat. Aceste drenuri, dispuse la distanţe de circa 6m, se întind de la strada Sf. Lazăr şi până la strada Palat, pe aproape 1km lungime. În spatele palatului, traseul electrofiltrelor trece la circa 25 m”, a explicat prof. univ. dr. ing. Ionel Gosav, proiectantul de rezistenţă al ansamblului Palas. Constructorii complexului au mai luat o măsură specială de precauţie pentru a se asigura că starea iniţială a versantului din spatele Palatului Culturii nu se modifică, clădirile din ansamblul urbanistic fiind construite la peste 150 de metri distanţă de palat.
Mii de locuri de muncă la Palas
Inaugurarea complexului este aşteptată cu interes de ieşeni, care speră că acesta se va transforma într-un catalizator pentru dezvoltarea economică a oraşului. Astfel, potrivit unui sondaj realizat în august de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), 81% dintre localnici consideră că proiectul este necesar pentru Iaşi, iar 63% dintre aceştia şi-ar dori să lucreze în complexul care va crea peste 4.000 de locuri de muncă permanente.