MBA: da, dar care?
Trebuie sa stii ca, in functie de frecventa cursurilor, exista patru tipuri de programe MBA: full-time (cursuri de zi), part-time (cursuri serale si/sau la sfarsit de saptamana), executive (module de doua saptamani, cursuri intensive de zi la fiecare 3-4 luni) si distance learning (sa le zicem "fara frecventa"). A alege un program full-time inseamna a fi gata sa-ti intrerupi cariera pentru un an sau doi, sa pierzi veniturile pe care continuarea ei ti le-ar fi adus si sa renunti la un mediu familiar, in favoarea unuia care-ti poate fi total necunoscut si cu care se poate foarte bine sa nu te acomodezi. Presupunand ca aceasta este calea pe care vrei sa mergi, ma voi concentra in randurile de fata pe programele full-time.
La prima vedere, oferta de programe MBA e uriasa – exista in prezent in jur de 2.500 de programe, dintre care numai in SUA sunt 700, iar in Europa, cam 300. Printre primele 100 de scoli de afaceri ale clasamentului efectuat de Financial Times vei intalni universitati din Hong Kong, Mexic si Brazilia. Dar scoli cu reputatie globala, cu adevarat de exceptie sunt doar cateva: cam 15 in SUA, printre care Wharton, Harvard, Stanford, Chicago, Tuck, MIT, Kellogg, si cam 4-5 in Europa, printre care INSEAD, London Business School, IESE si Rotterdam School of Management (RSM). Si, desi toate scolile de afaceri ofera aproximativ aceeasi programa de studiu MBA, valoarea diplomei de absolvire depinde in mare masura de reputatia scolii care a emis-o.
Regula de aur a candidatului MBA este: stabileste-ti obiective ambitioase. Chiar si la Harvard – dupa spusele absolventilor insisi – numai aproximativ 10% dintre cei admisi sunt cu adevarat de exceptie. In scolile de afaceri nu prea intalnesti genii, ci tineri inteligenti, talentati si, mai presus de toate, capabili sa adopte atitudinea si stilul unui foarte bun agent de vanzari, atunci cand isi prezinta calitatile intelectuale, experienta si succesele in fata comisiilor de admitere. Daca ei pot sa o faca, de ce n-ai putea si tu?
Strategia ar fi sa trimiti formulare de inscriere la 2-4 scoli de afaceri dintre primele 20 din lume si la alte 2-3 scoli din urmatoarele 10-20. Asta inseamna sa trimiti formulare de inscriere la un minimum de 4-5 scoli de afaceri, nu numai la scoala visurilor tale. E un efort considerabil, dar, chiar daca esti un candidat foarte puternic, este posibil sa nu te avantajeze ca circumstantele. Iata un exemplu: desi nici una nu va recunoaste oficial acest lucru, scolile de afaceri au cote de admitere pentru fiecare tara sau regiune; daca, in anul in care vrei sa te inscrii, scoala si-a atins deja cota de studenti est-europeni, e foarte probabil ca vei fi respins, in ciuda calitatilor tale deosebite. In consecinta, daca te inscrii la o singura scoala si esti respins, pierzi un an, ca sa nu mai vorbesc de faptul ca increderea in propriile-ti forte ar putea sa scada.
Dorinta de a fi admis la una dintre scolile de prestigiu nu e suficienta; in fiecare an, marile scoli de afaceri se confrunta cu mii de candidati din toata lumea. Rezultatele obtinute la testele GMAT si TOEFL trebuie sa se incadreze sau sa depaseasca media caracteristica a scolilor la care te inscrii. Cele mai importante 20 de scoli de afaceri americane au un prag minim de 620 de puncte la testul GMAT pentru ca un candidat sa fie luat in considerare. Scolile de afaceri europene nu au praguri minime, dar media anuala a scorurilor GMAT ale candidatilor admisi la London Business School, de exemplu, e in jur de 700. Daca, pe langa rezultate bune la teste, ai si o experienta profesionala relevanta si cuprinsa intre doi si cinci ani, restul depinde de cat de bine stii sa-ti promovezi propria persoana, sa arati ca esti altfel decat ceilalti.
Asadar, criteriul numarul unu in alegerea scolilor de afaceri potrivite ar fi reputatia. Aceasta pentru ca reputatia ii atrage nu numai pe cei mai renumiti si mai influenti conferentiari si autori de texte capitale, ci si pe cei mai ambitiosi si mai hotarati studenti, dandu-ti astfel sansa de a-ti dezvolta o retea de contacte de afaceri care sa-i includa pe presedintii de maine ai consiliilor de administratie ale unor mari companii transnationale. Acestea sunt avantaje pe termen lung. Dar, chiar si pe termen scurt, un program MBA de prestigiu iti va oferi multe beneficii, caci firmele de recrutare si companiile la care vei avea interviuri de angajare sunt la curent cu clasamentele programelor MBA, iar o diploma emisa de o scoala de renume va fi privita favorabil in marea majoritate a cazurilor.
Al doilea criteriu de selectie ar fi specializarea. Desi majoritatea scolilor de afaceri ofera acelasi produs, diploma MBA in management general, traditia, legaturile cu comunitatea de afaceri locala sau corpul profesoral duc la formarea unei reputatii pentru unele dintre ele de lideri in anumite domenii. Asa de exemplu, Kellogg este considerata extrem de puternica in marketing, Chicago, in finante, iar Sloane (MIT), in managementul tehnologiei. In functie de domeniul in care vrei sa lucrezi dupa absolvire, e bine sa alegi o scoala cunoscuta pentru specializarea in acel domeniu.
Al treilea criteriu de selectie – desi, pentru majoritatea candidatilor din Romania, este de departe cel mai important – e capacitatea scolilor de afaceri de a oferi asistenta financiara sub forma burselor de studiu si a acordurilor de imprumut bancar, care pot acoperi partial sau complet taxele de scolarizare si, in unele situatii, chiar cheltuielile de zi cu zi ale studentilor. Si la aceasta categorie, scolile prestigioase ofera un avantaj, prin faptul ca majoritatea au acorduri de imprumut cu institutii bancare ca City Bank, HSBC, ING etc. Conditiile de obtinere si rambursare a imprumuturilor variaza de la o scoala la alta, ca si tipurile de burse. De obicei, rambursarea unui imprumut MBA se face intr-o perioada de 5-10 ani, incepand din momentul absolvirii, lucru care, la prima vedere, nu implica un efort financiar urias. Dar una e sa ai de rambursat 40.000 de euro, si alta e sa ai de rambursat 120.000 de euro. De unde astfel de diferente? Taxele de scolarizare variaza mult de la un program la altul, iar cheltuielile de supravietuire la fel, si e bine sa ai in vedere faptul ca viata in Cambridge, Massachussetts (orasul universitatii Harvard) costa semnificativ mai mult decat viata in Barcelona. In plus, cand iti calculezi bugetul, nu uita de "costurile ascunse": nu vei avea de acoperit numai chiria si masa, ci si asigurari de tot felul, carti, poate un computer etc.; despre aceste costuri, ca si despre forme de finantare in general, mai pe larg intr-un numar viitor.
Alte criterii de selectie, mai putin importante, dar de avut in vedere, ar fi numarul studentilor, strategia scolii cu privire la studentii straini (e bine sa stii ca tot mai multe scoli de afaceri cauta sa atraga studenti din Europa Centrala si de Est) si eficienta centrului de planificare a carierei.
Numarul studentilor dintr-o promotie variaza mult de la o scoala de afaceri la alta. INSEAD, de exemplu, admite peste 900 de studenti in fiecare an; prin contrast, la RSM sunt admisi aproximativ 150. Desigur ca un numar mai mare de colegi inseamna sansa mai multor contacte de afaceri, dar exista o limita, caci intr-un an nu vei putea ajunge sa cunosti suficient de bine mai mult de 60-70 de persoane. Nu numai dimensiunea promotiei conteaza, ci si cultura specifica scolii de afaceri. Exista scoli cunoscute pentru puternicul lor spirit de casta. Absolventii acestor scoli tin permanent legatura intre ei si se sustin reciproc; de exemplu, atunci cand unul isi cauta un loc de munca, stie ca poate apela, cu bune sanse de succes, la un fost coleg. Iti cam suna a "pile, cunostinte, relatii"? Nuuu, in limbaj de afaceri asta se cheama "networking"!
Toate scolile de afaceri au centre de planificare a carierei. Rolul acestora este de a oferi asistenta studentilor in activitatea de planificare a carierei de dupa MBA si de a-i pregati pentru interviurile de angajare. Calitatea si eficienta lor, insa, nu e nici pe departe aceeasi. Un indiciu al eficientei acestor centre e dat de numarul si importanta companiilor care recruteaza in campus, ca si de numarul de absolventi angajati de aceste companii. Cu cat scoala atrage mai multe companii de "categorie grea" in campus, cu atat sansele studentilor de a fi intervievati in vederea obtinerii unui loc de munca cresc.
Si, ca sa inchei, o intrebare care stiu ca-i framanta pe multi romani: MBA in SUA sau in Europa? Raspunsul, iarasi, nu e unul general, dar, ca sa-l poti gasi, iti trebuie cat mai multe informatii despre diferentele dintre programele americane si cele europene. Conceptul a fost inventat in SUA, iar economia americana ramane si astazi cea mai mare piata pentru detinatorii de diploma MBA; cele mai multe dintre companiile care viziteaza campusurile scolilor de afaceri in vederea recrutarii, chiar si in Europa, sunt mari corporatii americane. In general, scolile de afaceri americane – cel putin, cele aflate pe primele 20 de locuri ale clasamentelor MBA – sunt mai cunoscute decat cele europene, nu in ultimul rand pentru ca legaturile lor cu comunitatile de afaceri sunt mai stranse. Pe de alta parte, scolile de afaceri europene pun un accent mai pronuntat pe internationalism, atat prin lipsa dominatiei clare a unei nationalitati (in timp ce chiar si cele mai cosmopolite scoli americane au un minimum de 60% studenti americani), cat si prin tendinta de a include in programa academica nu numai studii de caz americane, ci si europene sau asiatice. Scolile de afaceri europene au, de asemenea, tendinta de a admite si studenti ceva mai in varsta.
Exista, evident, si alte criterii de selectie, dar ma voi opri aici. De retinut e faptul ca nu exista un program MBA ideal, ci exista programe mai mult sau mai putin potrivite pentru tine. Trebuie sa-ti stabilesti propriile criterii de selectie si sa le ierarhizezi in functie de obiectivele personale. Pentru asta, trebuie sa incepi prin a culege cat mai multe informatii despre MBA, in general, si despre scolile de afaceri, in particular. Foloseste toate ocaziile care ti se ivesc: brosuri de promovare, website-uri, vizite in campusuri universitare si, mai ales, conversatii cu actuali studenti si cu absolventi MBA. Experienta studentilor si a absolventilor iti va fi mai de folos decat orice brosura frumos colorata si plina de sloganuri publicitare.