Dragi părinți, profesori, angajatori și decidenți, știați că… educația copiilor noștri este anacronică?

E plin de absolvenți de BAC și facultate care nu știu nimic

Pentru toți cei care se mai amăgesc cu mitul idilic al olimpicilor internaționali antrenați de școala românească, acest studiu ne arată realitatea unui sistem de învățământ anacronic, în total dezacord cu cerințele educației moderne, care produce absolvenți analfabeți funcțional, agramați, inadaptați, care îngroașă rândurile generației NEET, care după vârsta de 22 de ani rămân în întreținerea părinților pentru că nu știu și nu vor să facă nimic. Dincolo de pojghița de olimpici care nu sunt meritul sistemului, ci a unor profesori de vocație și a părinților care investesc sume uriașe în pregătirea paralelă, există un ocean de ignoranță și lipsă de sens, ale căror rezultate încep să își arate colții.

Piramida inversată a investiției în educației

Faptul că statul investește în învățământul universitar jumătate din suma alocată educației, în timp ce statele civilizate investesc 75% în învățământ preuniversitar, dă imaginea unei piramide inversate, care stă mereu să se prăbușească. Și demonstrează aberațiile de mentalitate conform căreia toți trebuie să facem o facultate, două, trei, chiar dacă nu învățăm nimic din ele.

„Statusul profesorilor din Romania este cel mai scăzut din Europa”, anunță concluziile cercetării întreprinse de Romanian Business Leaders. Sistemul de educație are nevoie ca cei mai buni absolvenți să devină profesori și să recompenseze performanța este un alt rezultat al studiului menționat.

Educăm analfabeți funcționali cu diplome multe

Dincolo de procentele de promovabilitate cu care măsurăm în general performanța sistemului de învățământ, iată câteva date care ar trebui să ne facă să luăm atitudine:

• Peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competențe STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014.
• Un angajator român evaluează în medie 14 candidați până îl găsește pe cel potrivit; iar formarea unui angajat entry level durează în medie 8 luni, conform unui studiu efectuat de Millward Brown în parteneriat cu Coaliția pentru Dezvoltarea României și Ejobs, în 2015, pe un eșantion de peste 400 de companii.

COMPETIVITATEA ECONOMIEI:

• Slaba pregătire a forței de muncă este – după nivelul de impozitare, birocrația ineficientă și accesul la finanțare – a patra mare problemă care afectează competitivitatea companiilor românești (înaintea corupției, care e pe locul al 5-lea, conform The Global Competitiveness Report 2017–2018; realizat de WEF).
• România pregătește tinerii pentru un viitor diferit de cel pentru care se pregătesc țările dezvoltate. Cifra de afaceri a industriei de IT din România a depășit 5 miliarde de euro în 2017 (s-a dublat în ultimii 6 ani, potrivit ARIES – Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi Software Transilvania) și va crește constant în următorii ani cu peste 13%, potrivit ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii).
• Potrivit profilului de țară DESI (Digital Economy and Society Index), contrar așteptărilor, România, în ultimul raport, apare pe penultimul loc în UE la numărul de specialiști IT&C la 1.000 locuitori; deși indicatorul a crescut constant în ultimii ani (19 față de media europeană de 35, în 2015), România produce tot mai puțini absolvenți STEM – ponderea celor care studiază sau au studiat STEM în populația românilor de 20-30 de ani e în scădere de la 1,9% în 2012, la 1,7% în 2013 și la 1,6% în 2014, contrar tendinței în Europa, unde media UE a urcat de la 1,7% în 2012 la 1,9% în 2014, potrivit DESI.
• Potrivit ANIS, deficitul de candidați IT (tehnici) este astăzi de 40% (6 candidați la 10 locuri noi de muncă), iar aproape 60% din tinerii români de 15 ani spun că, în 2030, vor să aibă altă profesie decât una tehnică, iar 1 din 5 tineri nu știe ce își dorește să facă la vârsta de adult, potrivit Programul Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA), realizat de

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) în 2015.

• Performanțele tinerilor români la testele de matematică și științe PISA sunt printre cele mai slabe din Uniunea Europeană, potrivit ultimelor rezultate publicate în 2015.
• 42% din elevii români de 15 ani nu pot rezolva următoarea problemă: “Eu plătesc 3.000 de dolari pentru un bilet de avion între SUA și România, cursul de schimb dolar euro este atât, câți euro am dat pe bilet?”
• 80% din elevii români de 15 ani nu știu să explice de ce cutremurele apar mai frecvent în anumite zone decât în altele.

România are un nou curriculum bazat pe competențe, dar evaluările nu le măsoară.

• „Când nu sunt aliniate la curriculum, practicile evaluative riscă să îl submineze (nr – sistemul), în condițiile în care cadrele didactice și elevii vor să obțină performanțe bune la evaluări și, prin urmare, predau și învață în funcție de sistemul de evaluare, nu de curriculum”, avertizează raportul Evaluările și examinările în sistemul de educație din România – 2017; realizat de OECD și UNICEF.

Formele fără fond ale educației în România

• Sistemul de evaluare din România încurajează ascunderea sub preș a realității, iar notele copiilor din timpul școlii sunt disproporționat de umflate când sunt comparate, din nou, cu realitatea.
• În 2017, examenul de Evaluare Națională la matematică a fost cel mai facil din ultimii 80 de ani (dificultate de 4,11 din 10), potrivit evaluărilor profesorului de matematică Sorin Borodi, din Dej. Având ca reper subiectele din 1933, dificultatea examenelor de matematică s-a menținut cam la același nivel în perioada 1954-1990, respectiv într-o medie de 8-8,5 din 10. Până în 2001, cu niște variații, dificultatea a coborât până aproape de nota 6. Din 2009 până azi, dificultatea a scăzut până aproape de 4 din 10. Dificultatea subiectelor la matematică s-a menținut timp de două generații, pentru ca în timpul unei singure generații să se înjumătățească. Un indicator în acest sens este că de două ori mai mulți elevi din București au obținut nota 10 la Evaluarea Națională în 2017 decât cu un an în urmă.
• 2 din 3 copii care intră în sistemul de învățământ din România nu promovează examenul de bacalaureat. Aprox. 70% dintre ei ajung în clasa a XII-a, dar jumătate dintre ei ori nu vin la examen, ori nu îl promovează. În învățământul tehnologic, doar unul din doi elevi se prezintă la examen și doar 56% îl și promovează.

Nu avem profesori lideri

• Profesorul Eric A. Hanushek de la Stanford University (unul dintre cercetătorii cu care lucrează OECD în cadrul testelor PISA și care a fost în 2017 în România, la invitația RBL) a demonstrat științific corelația pozitivă dintre un sistem de educație de calitate și creșterea economică a unei țări.

„La 15 ani după ce România va egala performanțele sistemului de educație din Slovacia la testele PISA (n.r. – aflată cu 3 locuri înaintea României), salariile angajaților români vor crește în fiecare an cu 15%”, spunea profesorul american în martie 2017 la RBL Summit. Dintre toți factorii care conlucrează într-un sistem de educație, Eric A. Hanushek consideră că esențială este calitatea profesorilor.

• Spre deosebire de țările cu sisteme de educație care reușesc să-și învețe copiii să rezolve probleme complexe (precum Finlanda, Coreea de Sud sau Polonia), România nu valorizează profesia de profesor, astfel că cei mai buni oameni nu sunt atrași să lucreze în educație.
• Potrivit studiului Eurydice 2015-2016, un profesor debutant primește în România un salariu echivalent cu 47% din PIB per capita, aproape cel mai mic din Europa. În Finlanda, salariul pe care îl primește un debutant este echivalnetul a 82% din PIB per capita.
• Între timp, profesorii români sunt lideri la autopercepție pozitivă. Potrivit studiului TALIS realizat de OECD în 2013, 98% dintre profesorii români se consideră bine și foarte bine pregătiți la pedagogie (față de 62% din profesorii finlandezi), iar absolut toți (100%) se consideră bine și foarte bine pregătiți la materia pe care o predau (față de 65% în Finlanda).

POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS OECD și UNICEF recomandă României să repare modul în care face evaluările în educație.

Ca o primă prioritate, România ar trebui să îmbunătățească calitatea și imparțialitatea Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a. “Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile școlare și certificarea de la nivelul învățământului secundar”, arată studiul OECD și UNICEF. RBL propune următoarele măsuri:

• Eliminarea notelor obținute în timpul școlii din calculul mediei de admitere la liceu.
• Introducerea de standarde pentru notarea la clasă, în timpul școlii.
• Funcționarea învățământului remedial la fiecare nivel, aplicat din timpul anului, pentru a diminua numărul copiilor „pierduți pe drum de sistem”.

Soluții pentru evaluarea profesorilor

RBL susține creșterea salariilor în educație împreună cu stabilirea de criterii clare de performanță, care să elimine caracterul arbitrar actual al unui sistem descentralizat construit pe relații locale.

Creșterea calității profesorilor – prioritatea zero în educație. RBL propune următoarele măsuri:

• Atragerea în sistem a celor mai buni absolvenți prin creșterea și legarea veniturilor educatorilor de performanța pe care o generează. Creșterea ponderii în PIB per capita a venitului unui profesor debutant va crește atractivitatea meseriei și va micșora diferența față de nivelul maximal de venit pe care îl poate obține un profesor român – 78% din PIB per capita, față de 47% din PIB per capita în Finlanda și 18% în Slovacia, conform studiului Eurydice 2015-2016.
• Rescrierea sistemului de pregătire a viitorilor profesori – pregătire inițială mult mai aplicată, minim 2 ani de mentorat lângă un profesor cu experiență și partajare permanentă a bunelor practici între profesori, la nivel național.
• Stabilirea unui sistem de referință pentru eliminarea celor mai slabi profesori – prima măsură pe care profesorul Eric A. Hanushek o sugerează României.
• Reabilitarea profesiei de profesor în societate prin recunoașterea publică a profesorilor excepționali pentru performanțele lor.

Potrivit studiului, părinții îi consideră pe profesori la fel de importanți precum medicii, dar profesorii se poziționează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. „O majoritate relativă a respondenților consideră actul de educație drept o prestație de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcționarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocație care ar trebui remunerată în funcție de performanță și să se bucure nu numai de încredere, ci și de respectul cuvenit altor meserii de vocație, precum cea de doctor”, a declarat Dragoș Neacșu, membru al consiliul director al RBL și CEO Erste
Asset Management.

Studiul arată că astăzi, în România, meseria de profesor este indezirabilă. Jumătate dintre profesorii care au participat la studiu spun că nu și-ar încuraja propriii copii să devină profesori. În același timp, doar o treime dintre părinți nu și-ar direcționa copiii să urmeze o carieră în învățământ.