Discursuri care schimbă vieţi

Înaintea interviului cu Sir Richard Branson, Robin Sharma a încălzit publicul de la Sala Palatului cu un discurs motivaţional energetic şi bine structurat, care a durat o oră şi douăzeci şi patru de minute. Îmbrăcat complet în negru, Sharma s-a plimbat dintr-o parte în alta a sălii şi a vorbit despre noul model de leadership, l-a trecut pe cel de tip vechi pe linie moartă şi a oferit câteva exemple memorabile despre oameni obişnuiţi cu meserii banale, care reuşesc să lucreze ca şi cum ar face o lucrare artistică. Sharma a atras atenţia că cei mai mulţi dintre noi suntem prea ocupaţi să fim ocupaţi, că trăim într-o epocă a distragerii şi că dacă vrem să avem succes, trebuie să ne structurăm bine viaţa. Desigur, trebuie să ne facem treaba ca şi cum am fi cei mai buni în domeniul nostru şi să nu ne resemnăm într-o atitudine negativă. „Nu e nimic mai inutil decât să faci în mod eficient ceva ce nu ar trebui să faci deloc“, a spus Sharma, citându-l pe Peter F. Drucker. În opinia lui, oamenii pierd prea mult timp făcând lucruri care nu îi ajută cu nimic. Ne pierdem vremea navigând pe Internet, stând pe Facebook şi Twitter. Verificăm telefonul mobil o dată la cinci minute cu gesturi automate şi pierdem peste o oră în fiecare zi cu sms-uri şi mailuri de care nu avem neapărată nevoie. Sharma a întrebat audienţa dacă ar vrea să fie lideri mai buni, dacă ar vrea să fie oameni mai buni şi dacă le-ar plăcea să se distreze în timp ce trăiesc şi muncesc şi i-a asigurat că toate astea se pot atinge cu puţin efort. I-a sfătuit pe toţi să se arate deschişi la idei noi şi să aibă curaj să îşi învingă temerile, care s-ar putea să ascundă cele mai bune oportunităţi. „Victimele îşi caută scuze, în timp ce liderii furnizează rezultate“, a spus speakerul. Până la finalul discursului său pasional, Sharma nu a uitat să gratuleze România, Bucureştiul şi a cucerit audienţa prin simplitatea şi atitudinea sa sinceră. De altfel, întreaga prezentare a canadianului a fost rostită pe un ton bine controlat, cu un ritm impecabil, în care a accentuat anumite lucruri şi a repetat altele, să fie cât mai bine înţelese, ca şi cum le-ar fi vorbit propriilor copii.

O primire de rock star

Sir Richard Branson a urcat pe scenă în aplauzele unei audienţe entuziasmate, exact aşa cum sunt primite formaţiile de muzică rock sau pop îndelung aşteptate de fani. Deşi Sir Richard nu este un speaker, iar ritmul discuţiei s-a schimbat considerabil, ideile, simplitatea şi modestia miliardarului britanic, îmbrăcat în blugi şi cămaşă, au cucerit repede pe toată lumea, inclusiv pe Robin Sharma. Branson este fără îndoială una dintre cele mai iconice figuri din lumea businessului, care în complexitatea sa însumează o serie întreagă de valori umane la care, într-o formă sau alta, aspirăm cu toţii. Branson a început să facă afaceri cu muzică şi a înfiinţat o casă de discuri pentru că îşi dorea să stea în compania unor trupe precum The Rolling Stones şi Sex Pistols. Un şir lung de calităţi, dintre care nu lipsesc ambiţia, viziunea şi intuiţia de a asculta oamenii şi a te purta omeneşte cu ei, au făcut ca Richard Branson să aibă mare succes cu casa de discuri Virgin Records, succes întrerupt abia de progresul tehnologic care au eliminat de pe piaţă casetele audio şi cd-urile. Branson a continuat cu Virgin Atlantic, o companie pe care a înfiinţat-o din cauza frustrării şi a modului neprofesionist în care a fost tratat de American Airlines, pe vremea când călătorea pentru prima oară în locuri precum Puerto Rico şi Insulele Virgine. De altfel, Richard le-a mărturisit antreprenorilor români că multe afaceri bune se pot naşte din frustrare. Dacă un serviciu sau un produs nu te mulţumeşte, poţi face tu unul mai bun, care în timp poate cuceri piaţa. Întrebat cum de are mai mereu atât de mult succes, Branson a spus că încă de mic a învăţat să preţuiască munca şi să nu piardă timpul la televizor. Anumite detalii din copilăria lui ar putea fi catalogate aproape spartane de tinerii părinţi din ziua astăzi. Când avea patru ani, micul Richard era lăsat de mama sa să-şi găsească singur drumul către casă. Branson le-a spus românilor că afacerile nu sunt despre bani, ci despre dorinţa de a schimba vieţile altora. În opinia lui, dacă simţi că ai putea face un lucru mai bine, atunci trebuie să încerci să îl faci. Inovaţiile pot veni pe parcurs, în timp ce acumulăm experienţă. Oamenii văd marii lideri ai lumii ca pe nişte magicieni care intuiesc produsele şi serviciile pe care şi le doresc pieţele. Însă filozofia britanicului nu relevă nicio magie la mijloc. Mai degrabă, o disponibilitate de a asculta oamenii de rând, de a asculta angajaţii şi clienţii şi de a nota conştiincios ce-i spun, l-au făcut să le cunoască dorinţele. Farmecul personal şi maniera firească de a relaţiona cu propriii angajaţi i-au făcut pe oameni să se mândrească că lucrează la Virgin şi să-şi abordeze slujba ca şi cum ar fi lucrat pentru propria companie. Maniera de leadership şi felul de a fi au generat confortul şi entuziasmul lucrurilor bine făcute.

Frustratrea generează ambiţii

Branson s-a apucat în tinereţe de revista Student pentru că nu era mulţumit de publicaţiile care erau atunci în Marea Britanie. A înfiinţat o casă de discuri şi câteva magazine în care oamenii intrau nu doar să cumpere muzică, ci şi să o asculte şi să socializeze. Încă din acei ani, Branson a intuit farmecul ambientului în magazine. După cum spuneam mai sus, din frustrare s-a hotărât să înfiinţeze Virgin Airlaines, şi la fel a făcut cu Virgin Atlantic. „Mi-am dorit întotdeauna să zbor în spaţiu, dar preţul pe care mi l-au cerut ruşii era de 60 de milioane de dolari“, a spus şeful de la Virgin. Pentru că nu a vrut să plătească atâţia bani, s-a hotărât să îşi construiască propria navetă spaţială. Însă nu a făcut-o pocnind din degete şi apelând la contul bancar. A călătorit prin lume, s-a întâlnit cu oameni din ingineria spaţială. I-a ascultat, şi-a notat ideile lor – multe dintre ele fanteziste – şi nu s-a oprit până când nu a întâlnit omul genial, în statul Utah, SUA. Branson este omul care se documentează pentru afacerile sale la fel cum un jurnalist responsabil se documentează pentru materialele lui. Întrebat de Sharma ce obiecte ar lua cu el pe o insulă pustie, Sir Richard a răspuns: soţia, un caiet de notiţe şi un dispozitiv pentru apă potabilă. Deşi a precizat că un carneţel de notiţe nu l-ar ajuta pe o insulă pustie, pentru că acolo nu ar fi oameni şi nu ar avea ce să noteze, miliardarul nu a vrut să renunţe la carnet şi la stilou.

Succesul înseamnă responsabilitate

Richard Branson nu se implică în vaste campanii de CSR pentru că vrea să-şi şlefuiască imaginea şi pentru că aşa este la modă. El a înfiinţat Virgine Unite pentru că este convins că oamenii bogaţi, care au avut noroc în viaţă, sunt datori societăţii. Oamenii cu spirit antreprenorial au obligaţia să îşi folosească calităţile pentru a ajuta comunităţile în care trăiesc. Şi la Bucureşti, Branson a amintit, în finalul dialogului său cu publicul Sălii Palatului, că rezervele de petrol se epuizează şi că trebuie să facem ceva în această privinţă, că industria şi emisiile de carbon ameninţă mediul şi le-a sugerat oamenilor să facă afaceri nu pentru bani, ci pentru a îmbunătăţi viaţa celorlalţi. Banii vor veni de la sine. Branson a mărturisit că deşi încearcă să evite eşecul, dacă acesta totuşi vine, nu priveşte prea mult în urmă, astfel că nu regretă prea multe lucruri în viaţă. Este foarte preocupat de conflictele din întreaga lume şi a spus că se întâlneşte des cu lideri politici cu nume legendare, dintre care, cel mai mult ţine la Nelson Mandela. Conferinţa de la Bucureşti s-a încheiat la fel cum a început, în aplauze furtunoase. Cu atitudinea omului care nu mai are nimic de demonstrat, dar şi cu modestia celui care se simte uşor jenat că este cel mai bogat om din sală, Sir Richard Branson a fost degajat, nu a ezitat să îşi lase la un moment dat sacoul pe jos şi a spus că nu conduce maşini de lux, pentru că îi strică imaginea. A sfătuit oamenii să nu renunţe la lucrurile în care cred şi să le facă numai cu scopul de a îmbunătăţi vieţile altora.

Articol preluat din Revista Cariere de mai. Pentru detalii legate de abonare, click aici