Cum este motivată noua generaţie şi cât investesc companiile în millennials?

În acelaşi fel în care organizaţiile îşi regândesc structurile şi stilul de management, şi companiile de training au început să integreze în programele lor metode de învăţare specifice generaţiei Y, adaptându-se cerinţelor acestora. Este un demers esenţial de vreme ce, aşa cum arată portalul trainingindustry.com, până în 2020 „millennials” vor genera 50% din economia globală.

Sunt responsabili de propria dezvoltare

Tinerii din generaţia millennials care participă la cursurile EXEC-EDU ocupă deja de câţiva ani poziţii de management sau sunt selectaţi ca hi-potentials, fiind finantaţi de companii pentru a-şi creşte competenţele de management. Foarte rar îşi plătesc cursurile din buzunarul propriu, iar asta doar dacă programul urmat are o legătură cu o nouă oportunitate de carieră sau cu o promovare iminentă. Ceea ce este interesant este că aceşti tineri nu mai sunt „trimişi” la training. Altfel spus, observăm un grad mai mare de responsabilitate faţă de propria dezvoltare, o abordare pragmatică a creşterii în carieră, care presupune iniţiativa în alegerea cursului cel mai potrivit, spre exemplu.

Învăţarea devine, deci, nu un scop în sine, ci o modalitate pragmatică de a accesa un nou job sau nivel de carieră. De aceea, tinerii vor să deprindă competenţele cât mai rapid şi cu efort minim, să aibă acces la informaţie oriunde s-ar afla – pe tabletă, telefon sau laptop; de asemenea, caută ocazii de networking şi vor să intre în contact cu alte persoane, pentru a-şi valida punctele de vedere. Preferă învăţarea colaborativă şi interactivă şi conectarea cu mentori, coachi şi colegi prin intermediul tehnologiei.

Ce este important pentru millennials?

Generatia Y valorizează flexibilitatea, creativitatea, ei vor un mediu în care să se simtă bine şi să se distreze. De aceea, tinerii apreciază învăţarea prin investigare, descoperire şi experienţele cât mai diverse. Ei nu se tem de jocurile de rol, din contră, intră bucuroşi în „scenă”.

Învăţarea prin joc capătă amploare şi are efect, dar numai atunci când competiţia este dublată de un demers susţinut şi trainerul are suficientă experienţă pentru a canaliza discuţia de la pretextul de învăţare la obiective concrete şi pragmatice de învăţare. Noi preferăm simulările de business, pe care tinerii le apreciază pentru că, dincolo de joc, totul are o puternică legătură cu lumea reală; participanţii se conectează cu uşurinţă la experienţa jocului, folosind comportamente similare cu cele pe care le adoptă în propriile companii.
Secvenţele video sunt, de asemenea, apreciate, devenind un catalizator al unor discuţii foarte utile.

Cum le creşte implicarea în cadrul trainingului?

Primele minute din curs sunt esenţiale; trainerii experimentaţi îşi cunosc participanţii, le înţeleg motivaţiile şi ştiu să le „vândă” ideea cursului, astfel încât să le capteze atenţia şi entuziasmul. În cazul generaţiei Y, poate fi vorba, în primul rând, de valorile personale, de interesele şi preocupările lor şi abia apoi despre obiectivele companiei. Ei au nevoie sa înţeleagă imediat cu ce se aleg de pe urma participării la curs şi cum le serveşte direct interesele. Nu este vorba de un demers egoist, ci de pragmatism, viteză şi eficienţă.

Atunci cand este posibil, acest „buy-in” se obţine încă dinaintea participării la training. În cazul programelor personalizate, trainerii discută în avans cu participanţii în interviuri 1-la-1, le cunosc obiectivele şi nevoile, definesc şi clarifică aşteptările, astfel încât, la curs, se economiseşte timp preţios.

Concluzia noastră este că depinde doar de trainer să menţină acelaşi nivel de implicare şi într-o sală în care cursanţii sunt „millennials”. O dată ce înţeleg valoarea adăugată, aportul lor este maxim, chiar şi în programele complexe, unde abundă proiectele de echipă şi proiectele individuale. De aceea, deşi a fost tentant să coborâm ştacheta din punctul de vedere al consistenţei cursurilor, am decis să nu o facem. Participanţii nu sunt „buni” sau „răi”, depinde de trainer să stimuleze interesul şi să menţină efervescenţa din prima zi de curs pe tot parcursul programului, astfel încât experienţa finală să fie wow!

Care sunt metodele de training mai atractive?

În cazul nostru este vorba de un mix de metode, selectate în funcţie de tipul de curs şi obiectivele trainingului. În afara de trainingul la clasă, putem folosi evaluări sau chestionare de diagnoză, intervenţii de tip coaching sau mentoring, vizite „pe teren” împreună cu participanţii, sesiuni online etc.

Cele mai valoroase sunt discuţiile de caz, care reprezintă, de fapt, nişte sesiuni informale de lucru, pe baza unui studiu de caz complex, de tip Harvard. În aceste sesiuni, participanţii se întâlnesc în grupe mai mici, de 4-5 persoane şi „rezolvă” cazul, venind cu idei şi soluţii din experienţa proprie şi negociindu-şi punctul de vedere, până când soluţia este împărtăşită de toţi membrii grupului.

Teorie versus practică într-un training

În mod evident, procentul teorie/practică depinde foarte mult de obiectivul programului: deprindere de abilităţi, dezvoltare de competenţe, exersare, conştientizare etc. În mod obişnuit, însă, chiar şi la programele hard (strategie, finanţe, marketing) conceptele teoretice sunt extrase din discuţiile pe baza studiilor de caz, din secvenţe video, iar concluziile le trag participanţii înşişi. Expunerea de concepte nu „ajunge” la participanţi decât dacă este foarte bine condusă şi alternează cu exemplele din experienţa trainerului şi cu relaţionare directă cu obiectivele de învăţare.

Care sunt cele mai accesate cursuri EXEC-EDU de către millennials?

În primul rând, programele mai complexe, de certificare, pentru că tinerii generaţiei Y sunt mult mai pragmatici şi îşi doresc să obţina rapid competenţele necesare pentru a evolua în carieră. Ei nu exclud nici ideea de a-şi începe o afacere proprie şi nu ezită să aleagă calea antreprenoriatului dacă angajatorul nu le oferă cadrul de a se exprima şi de a-şi manifesta valorile.

Dintre programele complexe, cel mai accesat este „Leadership 360” – o perspectivă de tip 360 de grade asupra leadershipului, pornind de la descoperirea ta, ca lider şi individ, până la dezvoltarea aptitudinilor de management al oamenilor şi a abilităţilor de lider-strateg.

Foarte accesate de tineri mai sunt programele de well being şi dezvoltare personală, pe care EXEC-EDU le-a introdus în portofoliul sau în 2015. Acestea fie iau forma unor workshopuri de câteva ore, fie sunt integrate în programe de teambuilding inedite, ca alternativă la opţiunile clasice de teambuilding.

Această cerere este firească, pentru că vine pe fondul unei nevoi pe care tinerii generaţiei Y o exprimă în tot ceea ce fac: definirea unei strategii personale şi o atitudine echilibrată asupra vieţii, cu toate planurile ei.

Cât investeşte o companie în dezvoltarea tinerilor?

Cele mai generoase sunt companiile din IT, unde sumele pot ajunge până la 1200 EUR/angajat. Din studiile EXEC-EDU, valoarea medie variază între 200 şi 400 EUR pe an, în funcţie de nivelul jobului (în poziţiile de management bugetul creşte).

Oana Scarlat
A lucrat cu companii de top, multinationale si antreprenoriale din cele mai diverse industrii, in dezvoltarea si coordonarea de proiecte complexe de training, contribuind la dezvoltarea competentelor liderilor si specialistilor cu potential managerial.
Ariile sale de expertiza includ diagnoza organizationala, marketing si customer care, well-being.
Este speaker si moderator la diverse conferinte de business.
Din 2007 coordoneaza activitatea de marketing si vanzari in cadrul companiei de training EXEC-EDU – unul din primii jucatori din piata de dezvoltare manageriala din Romania.