Care este destinul automobilelor eco

Potenţialul şi evoluţia pieţei de automobile electrice la orice nivel – România, Europa sau global – sunt greu de estimat. La fel şi când este vorba despre înlocuirea unei mici părţi din parcul auto existent cu acest tip de automobile. Totuşi, automobilele-hibrid, intermediare între automobilele electrice şi cele cu ardere internă, câştigă teren. Încă nu se poate spune că există o piaţă deja constituită, ci vorbim, mai degrabă, despre o perspectivă mai responsabilă.

Incubatorul de idei

Toyota, unul dintre liderii mondiali în producţia de automobile, este foarte deschis către acest sector. Constructorul vrea ca în următorii ani să aibă câte o variantă hibrid pentru fiecare model din gamă, urmând să fie astfel prezentă în toate segmentele de piaţă. Toyota a făcut anul trecut un pas major în popularizarea acestui sector prin lansarea Yaris Hybrid, primul autoturism din clasa cu propulsie integral hibridă. „Experienţa ne arată că odată ce clienţii ajung să conducă o asemenea maşină şi să înţeleagă ce poate face cu adevărat, nu se mai despart de ea”, afirmă un reprezentant Toyota România. „Desigur, aceasta presupune o deschidere spre inovaţie din partea lor, chiar şi un anume grad de responsabilitate socială, însă beneficiile de ordin raţional din zona de «value for money» sunt şi acestea foarte puternice: consum redus, emisii reduse de noxe, costuri reduse de întreţinere, valoare ridicată de revânzare.”

Şi BMW vine cu soluţii pentru automobilele-hibrid: de la noi materiale la sistemul de propulsie. Astfel, este de aşteptat ca noua generaţie de BMW X5 să aibă şi un model plug-in hybrid cu emisii scăzute şi tehnologia de pe BMW i3, primul model de serie mare care va folosi o caroserie integrală din fibră de carbon. De fapt, pe termen lung este de aşteptat ca oferta de modele plug-in hybrid să se extindă pentru tot mai multe modele din gamă. „Un punct central rămâne însă un nou concept de automobil cu o platformă dezvoltată de la început pentru cerinţele unui sistem electric”, spune Alexandru Şeremet, de la BMW Group România. BMW propune arhitectura LifeDrive – cu un şasiu de aluminiu şi caroserie din fibră de carbon. Compania a dezvoltat procese noi de fabricaţie şi a construit două fabrici care să acopere necesarul pentru noile materiale. Conceptul dedicat unui automobil electric presupune şi o integrare mai bună a componentelor, cu o distribuţie perfectă a maselor pentru stabilitate şi siguranţă.

Compania japoneză Honda investeşte în permanenţă în dezvoltarea de vehicule cu nivel de poluare scăzut. Honda are în gamă autovehicule cu propulsie hibridă, având în vedere că acestea răspund cerinţelor de consum redus şi emisii scăzute, şi nu necesită o infrastructură specială. Japonezii vor să dezvolte trei modele noi de hibrizi în următorii ani, ca pas intermediar către tehnologia pe bază de hidrogen. Cea mai mare provocare a Honda este promovarea, pe termen lung, a tehnologiei pe pile de combustie alimentate cu hidrogen, pentru propulsarea unui motor electric. „Această tehnologie se regăseşte în modelul FCX Clarity, primul automobil de acest fel, din lume, care a fost comercializat către public”, explică Florin Niţă, Business Planning Manager.

Tehnologia hibrid în detalii

Toyota a adoptat tehnologia Hybrid Synergy Drive (HSD), ce presupune sinergia dintre un motor pe benzină şi două motoare electrice, motorul pe benzină fiind utilizat şi pentru a reîncărca bateria de înaltă tensiune. Pe scurt, sistemul hibrid este capabil să propulseze vehiculul folosind doar motorul electric, doar motorul termic sau o combinaţie a celor două. Odată cu modelul Yaris Hybrid de anul trecut, piaţa a manifestat o mare deschidere către această tehnologie. „Modelul are un succes neaşteptat în toată Europa, la fel şi în România, unde noi am vândut într-o lună volumul pe care ne aşteptam să-l realizăm în jumătate de an,” spune reprezentantul Toyota. Yaris Hybrid vine echipat cu un propulsor HSD ce dezvoltă o putere combinată de 100 CP, ideal, la dimensiunile sale, pentru oraş.

Viteza maximă este de 165 km/h, iar consumul, un fapt specific hibridelor, este minim în mediul urban şi extraurban de numai 3.1 l/100 km. Bateria nu necesită încărcarea de la o sursă externă de energie, motorul termic sau decelerările asigură încărcarea acesteia.

O nouă paradigmă

„Noile tehnologii aduc şi o nouă paradigmă de utilizare a automobilului electric, spune reprezentantul BMW. În primul rând distribuţia costurilor va fi diferită – un preţ de achiziţie mai mare, un cost de utilizare semnificativ mai mic, ceea ce este de aşteptat să impună un nou model de vânzări, mai puternic orientat către leasing şi leasing operaţional. În plus, sunt aşteptate soluţii noi de navigaţie, care să includă estimări reale de autonomie în funcţie de rută, trafic, dar şi posibilităţi de încărcare.

Se pot imagina programe care să permită încărcarea automobilului numai când în reţea este livrată energie din surse regenerabile pentru a sigura un impact minim asupra mediului sau pachete de vânzare care să includă opţiunea pentru un model de familie câteva săptămâni pe an, pentru a acoperi complet nevoia de automobile şi dincolo de aglomeraţiile urbane. Soluţii de car sharing, aşa cum este BMW Drive Now arată un model absolut nou de utilizare a automobilului care poate deschide un nou drum şi pentru maşini electrice.

Piaţa din România

„Având în vedere tendinţa încă negativă a pieţei din România, considerăm că nu este momentul oportun pentru promovarea tehnologiei electrice, atâta timp cât achiziţia de maşini noi este afectată de importul masiv de vehicule uzate, cu o vârstă apreciabilă”, explică Florin Niţă. „Piaţa românească are nevoie întâi de o revenire a cererii de maşini noi. Abia atunci vom putea vorbi despre dezvoltarea cererii de autovehicule cu tehnologii alternative.“ În momentul în care cererea de autovehicule noi se va ameliora, se va putea vorbi şi despre o diversificare a acesteia, către tehnologii noi, care, de cele mai multe ori, implica un cost mai ridicat. Creşterea cererii de autovehicule electrice se poate face, într-o primă fază, doar prin oferirea de stimulente din partea statului, care să crească atractivitatea acestora. Acest lucru trebuie să se suprapună totuşi pe o cerere mai ridicată de autovehicule noi. „Consider că abia după 2020 vom putea vorbi despre o cerere adevarată de automobile electrice, explică Florin Niţă, Business Planning Manager Honda. „De exemplu, 30% reprezintă un procent foarte mare şi probabil acesta va fi atins peste 10-20, poate chiar peste 30 de ani.”

Să vorbim despre autonomia electrică

Studiile arată că într-o zi, în medie, sunt parcurşi 45 km cu un model compact de oraş. „Cu o autonomie reală de 160 km, un automobil electric poate să acopere perfect nevoile unui automobil de oraş, chiar şi fără o infrastructură de încărcare dezvoltată”, explică Alexandru Şeremet. „În plus, este de aşteptat ca tot mai multe metropole să preia modelul londonez care vine cu un sistem de taxare pentru centrul oraşului bazat pe emisii, renumitul „Congestion Charge”, şi atunci automobilul electric poate să devină soluţia ideală. În contextul folosirii urbane, timpii de încărcare nu mai sunt prohibitivi: la BMW i3 în regim rapid se poate încărca 80% din baterie într-o oră. Într-o versiune cu range extender (motor cu ardere internă care antrenează generator) autonomia poate să crească până la 300 km şi versatilitatea automobilului creşte. De asemenea, performanţele dinamice sunt deosebit de bune: acceleraţie 0-60 km/h în mai puţin de 4 secunde, 0-100 km/h în mai puţin de 8 secunde, viteză maximă limitată electronic la 150 km/h.

Tendinţe şi perspective

„Vorbim despre un public mai educat, conştient de problemele de mediu, dar şi cu o mai bună înţelegere a programelor de leasing şi finanţare care poate transfera din costul mai mare de achiziţie către costurile deosebit de mici de utilizare”, explică Alexandru Şeremet. Totuşi, un ajutor important ar putea veni şi din partea statului, printr-un program clar de bonusare pe o perioadă definită, precum şi prin dezvoltarea infrastructurii.

Tehnologia Honda, pe bază de pile de combustie pe hidrogen, oferă aceeaşi autonomie care se regăseşte la automobilele prevăzute cu motoare termice, afirmă reprezentanţii brandului. În loc să stocheze curentul electric în baterii, automobilele ce funcţionează cu hidrogen depozitează hidrogenul într-un rezervor sub presiune din portbagaj. Acest lucru necesită însă, ca şi în cazul automobilelor ce stochează curentul electric în baterii, dezvoltarea unei infrastructuri pentru alimentare. Un obiectiv care încă nu şi-a găsit un loc stabil pe agendele de lucru ale celor în măsură să le gândescă şi să le implementeze. Dar nu se ştie ce ne rezervă viitorul…

Articol preluat din Revista Cariere de aprilie. Pentru detalii legate de abonare, click aici