Un român realizează, de 30 de ani, filme de animaţie în Spania
Animatorul român a lucrat pentru studiourile Walt Disney, Hanna & Barbera și pentru Cartoon Network.
Bujor Ştefănescu se poate lăuda că a reuşit să lucreze la aproape 100 de filme de animaţie. Printre acestea, episoade din Familia Jetson (1983), The Paw-Paws (1983) şi Norocosul Luke (1984), pentru studioul Hanna & Barbera, Crăciunul lui Goofy (1995), pentru Walt Disney, sau Robotboy (2005), pentru Cartoon Network, potrivit animationmagazine.eu.
La ce lucrezi acum?
Mai întîi trebuie să spun că animația este și ea atinsă de criza economică. Așa că în momentul de față lucrez la un lungmetraj, Lucius Dumb, la un serial în flash, Mr.Trance, și la diverse proiecte de animație pentru industria publicității. Nu pot să spun nu la nimic, pentru a nu pierde contactele. Nu e ușor, dar asta e situația…
Spuneai că ai lucrat pentru studiourile Disney. Poți detalia? La ce filme Disney ai lucrat? Poți povesti despre ceea ce făceai? Vorbește-mi despre culisele muncii tale și a colegilor tăi la producțiile Disney.
Am avut norocul să lucrez la un proiect special – Christmas Special, ce aparținea seriei Goof Troop. Materialul sosea din Franța, de la studioul France Animation, și se anima la studioul M Animation condus de Matias Marcos, unul din cei mai buni animatori de aici din Spania. A fost o ocazie pentru mine să învăț mult din felul de a se lucra și o mîndrie pentru că am fost selecționat dintre cei care am dat probă ca să fim admiși în echipă. Un detaliu de care îmi amintesc și care m-a surprins la vremea respectivă este că nu mi s-au dat multe informații despre personaje. Modelele erau puține și trebuia să animi personajul de parcă toată viața ai fi lucrat cu el.
Ce ai lucrat pentru Hanna & Barbera?
La Hanna & Barbera am avut norocul să lucrez chiar la începutul sosirii mele în Spania. Prima oară am lucrat la un lungmetraj, Călatoriile lui Gulliver, la studioul Cruz Delgado, pe urmă la alt lungmetraj, Katty, pentru studioul Moro, iar apoi am început o lungă colaborare cu studioul Filman, care era un fel de sucursală a lui Hanna & Barbera, aici, în Madrid. Se lucra în exclusivitate pentru Hanna & Barbera. Am lucrat la serii legendare ca The Jetsons, The Paw-paws, Lucky-Luke, The Smurfs. Asta a fost școală pentru mine. Aici am învățat cum trebuie să miști un personaj într-un dialog, limbajul gesturilor, cum se calculează un panoramic etc. Odată l-am cunoscut pe William Hanna. Era un bătrînel cu părul alb, îmbrăcat cu un pantalon alb și o cămașă albastră. Am fost prezentat ca „animator român“ împreună cu alt coleg român, cu care mă aflam în ziua respectivă în studio. „Animator român“ suna exotic… tocmai din România! În perioada respectivă nu era așa simplu să ieși din țară și animatorii români erau puțin sau aproape deloc cunoscuți în lume. Am dat mîna cu el și mi-au venit în minte comediile în care, în situații asemănătoare, personajele care au dat mîna cu o celebritate hotărăsc să nu se mai spele…
Cum arăta o zi de lucru în perioada cînd făceai animație pentru producțile Disney?
Vorbind cu animatori de la Disney, mi-au spus, printre altele, că orarul lor la studioul din SUA se întindea pe toată ziua. Se întorceau acasă doar ca să doarmă. Aveau un club social ca să mănînce, să facă sport, aveau sală de cinema etc. Eu am lucrat şi acasă cînd eram angajat pentru Disney. Lucram cîte ore rezistam și făceam multe probe înainte de a prezenta o scenă. Acum lucrez mai liniștit și îmi permit să lucrez și la alte producții. Nu este aceeași calitate.
Din pat, direct la masa de lucru.
Cum ai descrie animația pe care o făceai pentru Disney? Se lucra mai mult în animația clasică în comparație cu situaţia de azi, cînd avem parte de tehnici moderne de animație realizate cu ajutorul computerului?
Primeai scena cu layoutul, decorul și cîmpul, jurnalele cu indicații, modelele personajelor, părțile din story de care aparțineau și o casetă cu dialogurile imprimate, atunci cînd personajele vorbeau. Acum, sigur că s-au schimbat multe. Decorurile se fac la ordinator şi au o perspectivă perfectă. Sunetul este un wav pe care-l imporți în programul de probe de mișcare, iar indicațiile din jurnal sînt mult mai numeroase. Multe mișcări de decor sau animații cu obiecte complicate, ca de exemplu o corabie, se fac la computer.
Cît lucra un animator în perioada animaţiei clasice? Acum cîte ore lucrează?
Depinde de fiecare persoană – de situația personală, de experiență. Dacă ai mai multă experiență, realizezi o scenă mai repede și fără prea multe corecturi. Animatorii buni își dedică absolut tot timpul unei zile de lucru. Vorbind cu unul dintre animatorii veterani, m-a surprins cînd mi-a spus că el are mania de a se apuca de animație de dimineață, fără să se schimbe de pijama. Mie mi se întîmplă același lucru. Din pat, direct la masa de lucru. Îmi amintesc că la un lungmetraj greu, mai mult de 500 de fotograme pe lună nu puteam să realizez. La unele seriale puteam să fac între 2 și 4 mii de fotograme pe lună. Recordul meu este de 6.000 de fotograme, dar la o producție ușoară.
Citiți restul materialului pe www.animationmagazine.eu