Tu ești ceea ce cauți!
La vârsta de 14 ani, deși încă în comunism și religia era “anatemă”, iar toți ochii erau pe oamenii care mergeau la biserică etc., mi-a picat în mână o carte despre Budism. Numai Dumnezeu știe cum și de la cine, că eu, nu-mi aduc aminte.
Îmi aduc însă aminte că la un moment dat, în timp ce o citeam, mi-am zis cu o claritate pe care o aud și acum: “dacă ar fi fost să pot să îmi aleg religia, aș fi ales să fiu budistă”. Acum sunt un pic mai deșteaptă și nu mai “cred” că budismul este o religie. Budismul este o filozofie, nu este o credință sau un îndemn să crezi în ceva, iar Buddha nu este Dumnezeu sau fiu al lui Dumnezeu, ci un om iluminat.
Am avut mereu o fire răzvrătită; mi-a plăcut să gândesc pentru mine.
Într-o zi, în iulie 1983, la cinci ani după ce fugisem din România, Dumnezeu mi-a îndreptat pașii către o sală unde m-am întâlnit cu un fel de educație propovăduită de toți oamenii iluminați sau geniile de pe planeta noastră de milenii. Doar câteva exemple ar putea fi: Vedanta, Budism, Zen, etc. (da, de milenii; Vedanta are, din câte mi s-a spus, peste 7.000 de ani).
Am aflat, în acea zi de iulie 1983, că există două feluri de educații pe pământul nostru (două interesante pentru mine):
- O educație care te pregateste acum, pentru CÂNDVA mai târziu, când vei “intra” în viață. Această educație ia 8, 12, 16, 20 de ani și se presupune că atunci când ai completat-o, poți să începi să trăiești.
- O educație de care puțină lume știe, care îți deschide accesul la cum să fii prezent, împlinit, fericit, CHIAR ACUM, ca apoi să iei orice acțiuni sunt necesare (inclusiv să faci parte din educația obișnuită). În urma acestei educații, viața devine un dans, o bucurie, o aventură.
Cănd am dat de acest mod de a învăța, când am simțit pe propria piele libertatea conferită de această educație, am avut ființa copleșită de gratitudine până la lacrimi, de mulțumire nemărginită pentru dragostea care emana din mine pentru întreaga umanitate, de respect și minunare. Mi s-a deschis mintea.
Primul tip de educație este un tip chemat “liniar”: mai întâi înveți literele ca apoi să faci cuvinte, propoziții, fraze, paragrafe etc. Mai întâi înveți în școală primară, apoi mergi la liceu, apoi la facultate, etc.
Acumulezi informație pe care apoi încerci să o aplici. Dacă nu o aplici, o uiți.
Al doilea tip de educație este “non liniară”. Nu are nimic de a face cu rațiunea. Nu o memorăm, nu o uităm niciodată, oricât de mult timp nu am folosit-o, când o facem din nou, este ca și când nu a trecut nici măcar o zi de când nu am aplicat-o ultima dată.
Ca să o menții nu trebuie să o practici. Nu o datorezi nimănui. Este a ta.
Exemplu de astfel de cunoaștere, cunoaștere nonliniară, este echilibrul pe bicicletă. Ai îmbinat sfaturile cuiva cu practica. Ai încercat și ai căzut, ai încercat și ai cazut, și apoi, dintr-odată, din tine, ai primit echilibrul pe bicicletă.
Echilibrul este complet în sine. Nu-l compari cu al nimănui, nu te îndoiești de el, știi că îl ai când vrei etc. Și, cât timp a luat să îl primești? O fracțiune de secundă?!
Imaginează-ți să ajungi la aceasta fântână de cunoaștere, fără sfârșit, și pentru totdeauna crescandă. Imaginează-ți că poți să accesezi această sursă de cunoaștere care îți aparține și ți-a aparținut dintotdeauna.
De-a lungul mileniilor au fost tot felul de metode folosite pentru asta. Din fericire, în timpurile noastre, există calea educației care te poate duce acolo.
Educația nonliniară pornește de la premiza (recunoscută de milenii) că noi, suntem întregi, perfecți și compleți deja și că avem bariere în a exprima acest lucru. Când distingi barierele și le dai la o parte, ești liber.
Nisargadatta Maharaj, unul dintre cei mai extraordinari oameni care au călcat pe pământul ăsta, a spus:
“Când cunoști adevarata ta natură, nu este posibil pentru tine să capeți cunoaștere. TU EȘTI cunoaștere; Tu esti ceea ce cauți!”
După ce am participat la această educație nonliniară, am devenit stăpâna vieții mele. Am trăit și trăiesc, de peste 30 de ani, o viață spectaculoasă!
Nu am mai căutat un leader, maestru iluminat, curs, carte, guru etc.
Am descoperit ce spunea Nisargadatta: “The true Teacher is one’s true self”
Cum ar fi să știi, din tine, ce te oprește să ai dragoste, comunicare, fericire, împlinire, rezultate, o familie, apreciere, CHIAR ACUM și să înlături acele bariere?
Connie Larkin, Transformational Leader, Coach, cu experiență în educație nonlineară de peste 30 de ani.