Top Manager sau antreprenor?

În calitate de consultant, atunci când stau de vorbă cu cineva, unul din principalele aspecte care mă interesează pentru a putea direcţiona corect pe cineva este ce îşi doreşte să facă pe termen mediu şi lung. În funcţie de aceste răspunsuri se stabilesc profilul companiei şi al postului potrivit.

Peste 50% dintre răspunsurile “pe termen lung” sunt: “vreau să am propria mea afacere”. Unele persoane au o idee despre acea afacere, majoritatea însă nu au. Interesant este însă faptul că extrem de puţine persoane (probabil aproximativ 5% dintre cei care îşi doresc propria afacere) intenţionează să facă acest lucru pe termen scurt sau mediu. Majoritatea persoanelor îşi doresc pe termen lung. Chiar şi persoanele la nivel de middle / top management, care au atins o anumită maturitate se văd a avea propria afacere pe termen lung.

Din punctul meu de vedere, acest aspect ar putea avea două cauze: frica de a începe ceva pe cont propriu datorită nesigurantei (întotdeauna suntem mai speriaţi de ceva nou, necunoscut) sau / şi nu este de fapt o dorinţă a noastra, ci un şablon impus de societate (de cele mai multe ori persoanele “de succes” promovate de mass media sunt persoane care au diverse afaceri).

Cred că totul începe de la a analiza “dorinţa”, sau puterea dorinţei. Am pus ghilimele întrucât de multe ori acea dorinţă nu este o dorinţă adevarată, nu ne dorim cu adevarat acest lucru. Cum putem ştii dacă ne dorim cu adevarat acel lucru sau nu? Din punctul meu de vedere unul dintre indicatori este plasarea acţiunii undeva în viitor, peste 3-5 ani. Este mai simplu aşa, plasând acţiunea în viitor.

La începutul carierei mele de head hunter nu întelegeam de ce anumite persoane cu care mă întâlneam, persoane care fondaseră afaceri de la zero şi pe care le conduceau, declară că îşi doresc propria afacere, dar nu acţionează. Pentru mine, dacă aceste persoane au făcut anumite lucruri lucrând pentru altcineva cu atât mai mult ar putea să o facă pentru ei înşişi.

Mi-a luat caţiva ani să înţeleg că nu neapărat un bun profesionist sau un bun manger este antreprenor.

Exista într-adevăr multe similitudini între o poziţie de CEO şi cea de antreprenor, principala asemanare fiind: coordonarea oamenilor către obiectivele de business.

În ultimii 3 ani am văzut multe persoane la nivel de top management retrăgându-se din corporaţii pentru a pune bazele propriei afaceri. Pot spune că la un moment dat părea un trend. Câţiva dintre ei s-au adaptat profilului antreprenorial şi au reuşit. Afacerile lor au succes şi a fost dovedit încă odată faptul că multinaţionalele sunt o şcoală bună pentru manageri. Alţii, care nu au reuşit să se adapteze, s-au întors în corporaţii. Diferenţa este că într-o corporaţie ţi se arată drumul, pe unde trebuie să mergi şi ce (nu) trebuie să faci pe drum. Eşti învăţat şi ce să faci pe drum – dacă ar fi să facem o paralela cu ceea ce înseamnă inducţie şi programe de training şi dezvoltare. În antreprenoriat tu stabileşti atât drumul, cât şi destinaţia.

Astfel, fiecare decizie pe care o va lua un antreprenor pentru compania pe care o conduce va avea un impact imediat. Fiecare mişcare pe care o face se simte imediat. Când vorbim însă despre o companie mare, multinaţionala, procesul decizional este mai lent. Fiecare propunere este analizată, cântărită atent şi pe masura ce tot mai multe persoane implicate analizează propunerea riscurile scad. Cu alte cuvinte, impactul propunerilor sau măsurilor luate de catre un CEO este diminuat.

Din punctul meu de vedere, un antreprenor are nevoie de 3 lucruri pentru a avea succes: structură antreprenorială, motivaţie şi credinţă că va reuşi.

Structura antreprenorială presupune:

• Iniţiativă;

• Capacitatea de a îşi asuma riscuri;

• Un anumit grad de independenţă;

• Asumarea greşelilor;

• Empatie;

• Dorinţă de “a crea” lucruri;

• Capacitatea şi curajul de a fi inovator, de a face lucrurile diferit;

• Capacitatea de înţelegere şi adaptare la nevoile pieţei din momentul respectiv;

• Capacitatea de automotivare.

Nu neapărat însă o persoana cu structură antreprenorială este şi / sau trebuie să fie antreprenor. În perioada de criză financiară (după 2008) din ce în ce mai multe companii mici şi mijlocii, pe anumite tipuri de poziţii chiar şi corporaţiile, au căutat persoane cu structură antreprenorială. Companiile au avut şi au nevoie mai mult ca niciodată de angajaţi care să împingă lucrurile înainte, persoane care să îşi asume responsabilitatea pentru acţiunile pe care le întreprind şi cărora să nu le fie teamă să îşi asume atât reuşitele, cât şi greşelile.

Ceea ce face însă diferenţa între o persoană cu structură antreprenorială şi un antreprenor este motivaţia. Dacă eşti într-un punct în care te gandeşti să îţi începi propria afacere, dar eziţi sau îţi este teamă, îţi recomand să începi prin a îţi analiza motivaţia.

Care este motivul sau care sunt motivele pentru care doreşti să porneşti ceva pe cont propriu? Sunt temerile tale realiste sau sunt nişte motive (scuze) pentru a nu face o schimbare? Eşti sigur ca peste 5 sau 10 ani nu vei întâmpina aceleaşi probleme ca şi cele pe care le ai acum?

O întrebare de “verificare” după ce ai stabilit drumul pe care vei porni este: Eşti dispus să plateşti preţul?

1. Dacă te-ai hotărât să nu porneşti afacerea personala, dar îţi doreşti foarte mult, preţul pe care îl vei plăti este să traieşti cu regretul că ai fi putut să o faci, dar nu ai făcut-o;

2. Daca te-ai hotărât să porneşti pe cont propriu preţul pe care ar putea să trebuiască să îl plateşti poate consta în ore suplimentare de lucru, probleme cu angajaţii, cu banii etc.

De-a lungul timpului am îndrumat foarte multe persoane să îşi înceapă propria afacere, persoane pe care le-am văzut a fi pregătite să meargă pe acest drum. O parte dintre aceştia au acţionat, în prezent au afaceri care funcţionează foarte bine.

De asemenea, am întâlnit persoane care vroiau să meargă pe cont propriu, dar nu i-am simţit suficient de motivaţişi le-am recomandat să nu acţioneze acum. Chiar săptămâna trecută am primit un e-mail prin care cineva îmi spunea că s-a angajat şi îmi mulţumea pentru că i-am arătat că nu este momentul să facă acest pas.

Raspunsul este întotdeuna la capitolul motivaţie. Iţi doreşti cu adevărat?

Floriana Enescu este Managing Director în cadrul companiei de executive search Qualia.