Sunt stresat, dar mă tratez

Și, desigur, așa și este, doar că ignorarea stresului prelungit poate provoca afecțiuni destul de serioase cum ar fi: hipertensiune, astm, atacuri vasculare, ulcer, cancer, alergii, migrene, artrită reumatoidă și lista poate continua. Dincolo de potențarea sau declanșarea acestor afecțiuni fizice, stresul este principala cauză pentru afectarea modului în care gândim și luăm decizii pentru noi și pentru ceilalți, atrage după sine pierderi de interes, energie și motivație, scade performanța în muncă, afectează relațiile cu cei din jur și degradează în mod evident stilul vieții per ansamblu.

Ce este cert este că, instalat sub forma cronică, stresul la locul de muncă se transformă în sindrom burnout. În mod tipic, burnout-ul se instalează în perioade de muncă în exces, se dezvoltă lent, dar sigur, la oameni care își folosesc resursele la intensitate maximă și devin emoțional, psihic și fizic, epuizați.

Câteva simptome care să te ajute să îți dai seama singur dacă ești în risc de burnout:

• Îți este dificil să spui „Nu” la angajamente și responsabilități în plus;
• Ai funcționat o perioadă de timp sub presiune intensa și susținută;
• Standardele tale foarte înalte îți fac dificilă delegarea unor sarcini;
• Ai încercat să obții prea multe de prea multă vreme;
• Te gândești că orice ai face reușesti prea puțin;
• Ai tendința să gândești negativ din ce în ce mai des;
• Îți petreci din ce în ce mai puțin timp cu partenerul de viață sau cu prietenii.

Dacă ești în pericol…

Munca susținută poate aduce beneficii de natură financiară, poziție în companie, experiență, recompense financiare sau apreciere și recunoastere, însă, uneori, prețul pe care îl plătești poate fi prea mare. De aceea, recomandarea mea este să faci totul cu măsură, există totuși limite ale capacității mentale și energiei pe care trebuie să le respecți.

Poți să eviți să ajungi în starea de burnout asigurându-te că ceea ce faci păstrează o doză de placere și umor. Un studiu realizat de The Chartered Management Institute din Londra făcut pe 1.541 subiecți relevă faptul că 31% au spus că pierderea simțului umorului a dus la o presiune mai mare a muncii. Umorul este un instrument chiar valoros și în sedințele de psihoterapie.

Uneori, oamenii sunt bucuroși să consume timpul, energia și resursele mentale ale celorlalți fără să își dea seama de consecințe, cerând de la tine din ce în ce mai multe sarcini. Este nevoie să înveți să spui „Nu” la acele sarcini pe care nu le mai poți duce sau care nu îți aduc satisfacții de niciun fel, dacă vrei să nu ajungi în burnout sau să fii complet nefericit și frustrat de situația în care te afli.

Importanța întelegerii nivelului optim de stres

Nivelul de stres pe care îl ai în general și sub care acționezi este important: dacă nu te afli într-o situație suficient de stresantă, vei putea observa o lipsă de performanță deoarece ești plictisit și nemotivat. Dacă lucrezi într-un stres prea mare, vei observa tot o scădere a performanței deoarece stresul interferează cu performanța.

Studiile arată patru faze importante prin care fiecare trece la un moment dat ca urmare a expunerii sistemice la stres:

1. În timpul primei faze vei face față situațiilor cu foarte multă energie. Răspunsul tău probabil că va fi unul pozitiv și eficient.
2. După o perioadă de timp, este posibil să te simți foarte obosit. Este posibil să te simți neliniștit, frustrat și supărat. Calitatea muncii tale va începe să aibă de suferit.
3. Dacă nivelul de stres se menține crescut, este posibil să încerci sentimente de eșec, din ce în ce mai des. Este la fel de posibil să te simți exploatat de compania pentru care lucrezi. Este momentul în care fie începi să te îndepartezi de job-ul actual, dacă este posibil, fie începi să îți cauți la job-ul pe care îl ai alte responsabilități, alte provocări, sarcini pe care le poți gestiona la un standard de performanță ridicat pentru a-ți aduce satisfacție, împlinire, curaj și motivație nouă.
4. Dacă nivelul de stres se va menține crescut este posibil să intri în depresie, burnout, căderi nervoase și alte forme de boli legate de stres.

Oamenii sunt diferiți și de aceea pot trece prin aceste diferite stadii în condiții și cu viteze diferite.

La o primă vedere, am putea spune că măsurarea rezistenței la stres se poate rezuma la cât de bine te descurci atunci când ești expus unui stres extrem. Această abordare este simplistă. Este foarte posibil să te menajezi și să folosești apariția stresului ca pe o scuză de a face anumite activități profesionale sau sociale. Dacă îți asculți puțin vocea interioară sigur te auzi spunând măcar o dată „nu mai am chef să merg la prietenii noștri în seara asta, sunt prea stresat”. Este la fel de ușor să te lași purtat de val până când munca, starea de sănătate fizică și psihică să înceapă să sufere. Cea mai recomandată atitudine este aceea de a-ți gestiona nivelele de stres și oboseală astfel încât să poți presta o muncă de calitate pe o perioadă lunga de timp.

Pentru a avea un nivel crescut de performanțăla locul de muncă, este nevoie de mult efort, posibil cu expunere la nivele înalte de stres. În acest caz,este esențial să înveți cum să fii atent la ceea ce simți. În acest fel vei ști când săte relaxezi, când să reduci ritmul pentru perioade scurte, când să dormi mai mult, sau cum să implementezi strategii personalizate de reducere a stresului. Dacă nu vei fi atent la sentimentele tale și la starea de oboseală, este foarte posibil să ajungi la sentimente de eșec, burnout și căderi nervoase.

Atunci când oamenii conștientizează și au înțelepciunea să recunoscă față de ei înșiși căr esimt o încarcătură emoțională negativă, că sunt confuzi și viața devine destul de presantă, caută să își găsească echilibrul, să își răspundă la tot felul de întrebări și să își dezvolte stima de sine, respectul și încrederea în capacitățile proprii.

Cu toții putem să învățam să ne privim pe noi și lumea din jur cu alți ochi, din perspective diferite. Programele de dezvoltare personală sunt o sursă sigură de energie și inspirație. Fiecare dintre noi are resurse nebănuite, calități de care nu suntem conștienți. Prin programele de dezvoltare personală, psihologii și psihoterapeuții facilitează un context în care să îți dezvolți și un management al stresului foarte bun pentru căte ajută să:

1. Reevaluezi obiectivele și prioritățile;
2. Decizi măsura în care cerințele și așteptările față de tine se potrivesc cu obiectivele tale;
3. Dacă ești supraimplicat și solicitat, înveți cum să reduci angajamentele excesive;
4. Echilibrezi sarcinile vieții;
5. Crești nivelul de energie, plăcere și bucurie pentru diferite activități alternative, pasiuni;
6. Găsești cele mai bune soluții pentru a scăpa de credințele greșite care îți mențin starea de stres și te încurcă în viață;
7. Identifici mai multe variante pentru a găsi resurse personale pozitive;
8. Fii mai conștient de propriile gânduri – acesta este primul pas pentru eliminarea gândurilor negative. Nu poți elimina gânduri pe care nu știi că le ai.

Conștientizează-ți natura umană: nu uita că ai dreptul la plăcere și dreptul să te relaxezi.

Sunt Felicia Stoica, gândesc independent, îmi plac oamenii și muncesc din plăcere. Încerc să înțeleg lumea și să cresc odată cu ea. Am studiat procesele de învățare ale adulților, am lucrat cu echipe internaționale, cred în schimbare de atitudini și comportamente, știu că oamenii au un potențial uriaș și îmi place să îi ghidez către descoperirea propriilor resurse.

Sunt aproape 13 ani de când lucrez cu oamenii ca psiholog, trainer sau facilitator și în urmă cu 5 ani am contribuit la fondarea companiei Humans.

Am găsit soluția prin care să aduc concepte din psihologia adleriana în viața organizațională și implementez proiecte complexe pentru nivele de execuție, middle și top management din diferite industrii: financiară, IT, asigurări, medicală, consultanță, marketing și publicitate, call center, telecom, producție și alte servicii.