Sprijinul pentru femeile de afaceri din România: multe inițiative, puține acțiuni

Datele Comisiei Europene arată că femeile reprezintă 52% din totalul populației europene, dar,
pe de altă parte, doar o treime dintre persoanele cu activitate independentă sau care au lansat o întreprindere în Uniunea Europeană. Procentul este valabil și pentru România, unde inițiativele de susținere pentru femeile antreprenori, deși existente, nu au venit în ajutorul unui număr însemnat de persoane.

De ce unei femei îi este greu să înceapă un business

Încă de la înființarea afacerii, dar și pe parcursul acesteia, femeile se confruntă cu mai multe dificultăți
decât bărbații. În principal, este vorba despre accesul la finanțare, formarea și crearea de rețele, precum și realizarea echilibrului dintre obligațiile profesionale și cele de familie. Există mai mulți pași care s-au făcut la nivel european pentru susținerea femeilor care vor să devină antreprenoare.

De exemplu, în 2009, Comisia Europeană a inaugurat Rețeaua Europeană a Ambasadoarelor Antreprenoriatului, care funcționează ca model de inspirație pentru potențialele antreprenoare. Inițiativa aceasta a fost urmată de crearea, în 2011, a Rețelei Europene de Mentori pentru Femeile Antreprenori, cu rol de consiliere pe bază de voluntariat a femeilor care lansează și gestionează
noi întreprinderi. În 2012, Comisia a înaintat o propunere care viza îmbunătățirea echilibrului de gen în consiliile de administrație ale societăților cotate la bursă.

Ideea principală a fost că vizibilitatea unui număr mai ridicat de femei performante în profesiile lor demonstrează altor femei că au șanse de succes pe piața muncii.

Un program național (încă) în așteptare

Ce s-a întâmplat în România? În 2012 a fost lansat Programul Național pentru Dezvoltarea Culturii Antreprenoriale în rândul femeilor-manager. Un proiect cu un buget anual de 500.000 de lei nu a ajutat, de fapt, prea multe persoane. Potrivit Barometrului Antreprenoriatului Românesc 2013, realizat de Ernst&Young, în primul an de funcționare a programului nu a existat niciun beneficiar, în 2013 au fost 14, iar în 2014, doar 12. Programul va continua și în acest an, doar că femeile nu vor mai putea aplica pentru finanțare, așa cum au făcut în anii precedenți, ci pentru cursuri sau traininguri.

Mai exact, potrivit inițiativei propuse de Ministerul pentru Mediul de Afaceri – Direcția Politici Antreprenoriale, se va înlocui ajutorul de până la 50.000 de lei, care era acordat firmelor deținute de femei, în vederea realizării de investiții, cu programe de instruire.

Prin implementarea programului, pentru 2017 se estimează acordarea de ajutor de minimum pentru cel puțin 400 participanți la conferințe regionale, 120 la workshopuri și 28 la conferințe internaționale. Schema este valabilă până la 31 decembrie 2017, se arată în proiect. Cu toate că inițial programul figura cu un buget de 10,5 milioane de lei, suma a fost redusă drastic în proiectul de buget trimis de Guvern în Parlament. Astfel, bugetul alocat programului este acum de doar un milion de lei.

Proiectul procedurii de implementare a programului este postat pe site-ul www.aippimm.ro pentru dezbatere publică. Ana-Maria Borcea – Șef Birou Elaborare Proceduri, Asistență Tehnică și Planificare Bugetară, Serviciul Evaluare și Contractare, Direcția de Antreprenoriat și Programe pentru IMM – spune că proiectul poate suferi modificări până la aprobarea finală și publicarea în Monitorul
Oficial. Mai mult, la acest moment nu există niciun indiciu cu privire la data la care s-ar putea implementa.

Femei versus bărbaţi

• Femeile-antreprenor din România reprezintă circa 13% din totalul femeilor active pe piaţa muncii. Acest procent este mai mare decât media ratei de antreprenoriat la nivel UE (10%). Proporţia bărbaţilor antreprenori, din totalul bărbaţilor activi pe piaţa muncii din România (26%), a fost, de asemenea, mai mare decât media europeană.
• Majoritatea antreprenorilor femei din România muncesc cu normă întreagă. În 2012, aproximativ 31% dintre femeile-antreprenor lucrau part-time în întreprinderea lor, iar acest procent este uşor mai mare decât media europeană (30%).
• În 2012, cele mai mari procente ale femeilor antreprenor – din numărul total al antreprenorilor dintr-un sector – erau în grupurile sectoriale, alte activităţi, alte activităţi de servicii şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice. Cele mai mici proporţii erau în construcţii, transport şi logistică.
• De altfel, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Alternative pentru Performanţă, antreprenoarele din România se orientează spre sectoare de activitate considerate mai feminine: turism, comerţ şi servicii. Ele preferă să meargă la sigur decât să rişte pentru un câştig potenţial mai mare.
• De asemenea, dorinţa lor de a avea un echilibru constant între viaţa privată şi antreprenoriat le obligă să accepte anumite limitări şi să aibă un număr mai mic de ore disponibile pentru dezvoltarea afacerii.
• Nivelul mediu al educaţiei femeilor antreprenor este mai scăzut decât cel al bărbaţilor întreprinzători. În comparaţie cu totalul antreprenorilor UE, femeile din România au un nivel de educaţie semnificativ mai scăzut.
• Diferită faţă de bărbaţi este şi motivaţia femeilor pentru care se lansează în antreprenoriat. Acestea îşi doresc să aibă propria afacere din motive economice, nu sociale sau de emancipare. Dorinţa de a reuşi le face pe acestea să accepte mai uşor asocierea cu alte persoane pentru obţinerea rezultatelor dorite.

Articol preluat din numărul 235/martie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici