Romania are nevoie de tinerii performanti
Din toamna, Adrian Gainar va merge la Universitatea din York, Marea Britanie, unde va urma un MRes (Master by Research) in Functional Genomics. El va fi unul dintre miile de tineri care merg la studii in Occident. Daca privim in istorie, ne dam seama ca modelul dateaza de secole si ca el a ridicat nivelul de cultura al tarii, dand nastere unor „varfuri”.
Bursier al programelor „Inventeaza-ti Viitorul” si „Orizonturi Deschise” (Fundatia Dinu Patriciu), Adrian pleaca la Universitatea din York pentru ca domeniul in care vrea sa se specializeze – biochimia – nu este destul de interesant aici. Viitorul masterand si-ar dori sa se acorde o atentie mai mare cercetarii si dezvoltarii in tara intrucat, comparativ cu alte tari din Uniunea Europeana, noi ne situam pe ultimele locuri la acest capitol: „Este bine ca oamenii sa inteleaga ca fara proiecte inovatoare si munca asidua in cercetare nu se pot gasi solutiile cele mai bune”.
Gina Adam, bursier GE Foundation, este primul roman care a obtinut premiul International Fullbright Science and Technology. Cu sprijin financiar din partea guvernului american, va incepe studiile de masterat/doctorat in Inginerie Electrica la Universitatea din California, Santa Barbara, in luna septembrie a acestui an. Ea incurajeza orice student roman sa incerce sa profite de studiile intr-o tara straina. Printre avantajele unui program de studii intr-o alta tara, ea enumera o anumita maturitate si toleranta culturala, un contact apropiat cu alte mentalitati, experienta si, poate, chiar un transfer de know-how intre acea tara si Romania.
A studia intr-o tara straina nu aduce beneficii doar studentului, ci si familiei acestuia, liceului sau universitatii din Romania de la care provine si societatii romanesti, in general. Pe Adrian Gainar, Romania il dezamageste cu „existenta nepotismului si a coruptiei in domeniul educatiei si de pe piata muncii”.
Isi aminteste situatii in care a pierdut pentru ca cineva a fost promovat in calitate de ruda apropiata sau de prieten bun al celui de care depindea decizia finala (si se refera aici la competitii). Spera sa se ia masuri mai puternice in Romania impotriva coruptiei. „In sistemul educational, de la cel primar pana la cel universitar, ar trebui sa existe o permisivitate mai larga a schimbului de idei dintre elev si profesor sau student si profesor”.
Gina Adam observa insa ca s-au imbunatatit multe in Romania in ultimii 20 de ani. „Am crescut odata cu tara si cred ca evenimentele pozitive importante din istoria recenta a Romaniei mi-au influentat foarte mult viata”. Prin urmare, considera ca ar trebui sa ne concentram mai mult, atat individual, cat si la nivel de societate, pe incurajarea ideilor pozitive, a entuziasmului si a abordarii de tipul „se poate”. „Trebuie sa invatam sa spunem mai des Sincere felicitari si sa ne bucuram pentru oamenii care au realizat ceea ce si-au dorit”.
„Modul nostru actual de a gandi, orientat exclusiv pe obtinerea unor castiguri imediate sau pe rezolvarea problemelor pe termen scurt, se poate observa atat la nivelul fiecarui individ, cat si la nivelul tarii. De exemplu, cati tineri isi planifica propria cariera?” – Gina Adam (foto), bursier GE Foundation
Dupa incheierea studiilor, cei doi bursieri promit sa revina in tara pentru a acoperi unele lipsuri pe care le resimt in prezent. „Dupa ce voi termina doctoratul in nano-electronica din SUA, doresc sa lucrez in mediul academic, sa ma implic in schimbarea pozitiva a sistemului de educatie din Romania”, afirma Gina.
In cele doua universitati la care a studiat pana acum, a intalnit profesori care i-au devenit mentori si modele de viata: „Mi-au aratat ca poti foarte bine sa fii un cercetator si un profesor exceptional, chiar daca birocratia si mentalitatile sunt obstacole importante. Romania imi ofera un mediu propice pentru a-mi incepe cariera, in primul rand fiindca aici sunt multe lucruri de imbunatatit si in al doilea rand pentru ca exista o mare nevoie de tineri calificati si dornici sa se implice”.
Potentialul de schimbare a tarii
Gina Adam si Adrian Gainar ar putea avea ceva in comun cu Octavian Radu, fondatorul RTC Holding. In ’87, Radu era unul dintre tinerii care paraseau Romania pentru un maine mai bun, iar acum e parte din mediul economic romanesc. La randul sau, acesta a remarcat exemplul oferit de Hagi care a plecat din tara acum 20 de ani, ca fotbalist, dar s-a intors ca investitor in hotelarie… Dupa parerea lui, e firesc ca fiecare tanar sa-si urmeze cea mai buna cale de dezvoltare personala, chiar daca aceasta este de multe ori in alta parte. Considera ca tinerii reprezinta un mare potential de schimbare a Romaniei in viitor, daca se vor intoarce.
Omul de afaceri nu crede in „schimbari radicale, de azi pe maine”, ci in schimbari treptate, cu efecte de lunga durata. Ca sa ne fie bine, trebuie sa creasca nivelul de competenta si responsabilitate a cetatenilor romani, poate si prin educarea lor in strainatate. De aceea, incheie prin a declara: „Eu ma bucur pentru tinerii romani care isi gasesc o viata mai buna, indiferent unde!”.
Deziluzii
Tinerii care parasesc Romania isi motiveaza, de obicei, decizia prin absenta oportunitatilor de afirmare si dau vina pe inertia sistemului care continua sa promoveze alte valori decat ale lor, pe nivelul de trai scazut, pe balcanism (cu toate tarele socio-culturale caracteristice Orientului).
Tincuta Baltag, Directorul Fundatiei Dinu Patriciu, crede ca dezamagire sau deziluzie este cuvantul care descrie cel mai bine situatia. „Cei care aleg sa plece nu o fac pur si simplu pentru ca viata este grea in Romania, ci pentru ca si-au pierdut speranta ca maine va putea fi mai bine”.
Care sunt cauzele acestui pesimism? Pe scurt, Tincuta Baltag crede ca dezamagirea tine de leadership – sau mai bine zis de absenta acestuia. Nu avem lideri de calitate, iar tinerilor care ar putea prelua astfel de pozitii le este blocat accesul. Pe de alta parte, in opinia ei, generatia 18-25 de ani este supusa la foarte multe presiuni. Exista presiunea parintilor care isi proiecteaza asupra copiilor propriile vise neimplinite. Exista presiunea colegilor si a prietenilor si cea a Internetului si a televiziunii care promoveaza modele de succes facil. A observat ca tinerii nu mai au rabdare, ca vor ca totul sa se intample repede, ca vor succes imediat si garantii certe.
In acest context, decizia de a pleca vine ca o solutie pentru a avea acces rapid la o
viata confortabila intr-o societate mai evoluata si la un nivel de trai mai ridicat. „De multe ori insa, ei se confrunta cu o realitate destul de dura: nu exista retete universal valabile de succes, iar acolo unde vor merge vor trebui sa munceasca poate de doua ori mai mult decat acasa pentru a avea acces la joburi decente”.
Sunt tineri care se adapteaza usor la alte culturi, sunt altii care nu se adapteaza cu adevarat niciodata – experientele sunt relative si foarte personale. Pe de alta parte, directorul fundatiei este absolut convins ca gustul succesului este mai dulce acasa, iar satisfactia de a avea realizari si impliniri este mult mai puternica intr-un sistem in evolutie asa cum este al nostru.
Potrivit Tincutei Baltag (foto), tinerii au nevoie de o tara unde legile nu sunt aberante, se aplica si se aplica tuturor in mod egal.
O tara unde nu este acceptabil sa dai sau sa iei mita, o tara unde singurul criteriu de promovare este meritul, o tara unde politicienii nu dau pungi cu alimente contra voturi.
O tara cu un sistem educational care sa ii favorizeze nu doar pe cei 5% care reusesc sa asimileze cantitatile enorme de informatie, ci si pe restul de 95% care inregistreaza performante medii.
Unde dreptul la educatie pentru toti copiii, indiferent de etnie sau situatie materiala, sa fie un fapt, nu o declaratie fara substanta. O tara cu medicamente in spitale, o tara cu autostrazi. Pe scurt, o tara care sa nu fie in Europa doar cu numele.
Rezolvari
A investi in tinerii talentati ar trebui sa fie un obiectiv important atat pentru companiile publice, cat si pentru cele private. Acesti tineri lideri sunt cei care vor oferi solutii la problemele de maine, ei vor fi sursa de inspiratie pentru generatiile viitoare. Dar pentru a putea face toate acestea, trebuie sa aleaga sa ramana in tara, crede Cristian Colteanu, Regional Executive Romania, Bulgaria si R. Moldova al GE.
In ceea ce priveste exodul, Colteanu crede ca este vorba despre un cumul de factori, amplificati acum de recesiune. Majoritatea tinerilor pleaca din motive educationale si profesionale. Cu toate acestea, este raspunderea noastra ca odata ce isi incheie studiile si isi ating obiectivele stabilite sa aiba suficiente motive sa revina in tara si sa ramana aici.
Oficialul GE este convins ca Romania ofera un mediu propice pentru oricine doreste sa faca performanta, indiferent de domeniul de activitate: „Avem aici jucatori internationali importanti din sectorul privat care sunt dispusi sa ofere adevarate provocari persoanelor cu pregatire specializata”.
Colteanu nu ar spune ca decizia de a parasi tara provine din dezamagire, ci din dorinta de a face mai mult pentru cariera si viitorul profesional. „Din pacate, in Romania exista in acest moment domenii de studiu si specializari in universitati care nu reflecta cerintele pietei, creand dificultati studentilor in a-si gasi un loc de munca si obligandu-i astfel spre reconversie profesionala”.
Ce e de facut?
„Sa ne ridicam de pe scaunul pilotului, daca nu suntem in stare sa echilibram avionul. Asta ar trebui sa facem”, declara Tincuta Baltag, referindu-se la factorii de decizie, al caror rol ar fi acela de a-i ajuta pe tineri sa construiasca Romania asa cum si-o doresc. Dar, chiar daca unele decizii importante sunt luate de catre politicieni, fiecare dintre noi are un rol in transformarea societatii. Daca vrem sa producem o schimbare e suficient „sa nu mai aruncam gunoaie din masina, sa nu mai injuram in trafic, sa nu mai recompensam cu voturi politicienii mincinosi si sa fim cetateni activi in comunitatile in care traim”, spune ea.
Din experienta proprie, liderul GE a invatat ca oamenii isi arata adevarata valoare in vremuri de criza. Astfel, situatia actuala a tarii ar trebui sa ii motiveze mai mult si sa ii determine atat pe studenti, cat si pe profesori sa atinga inalte niveluri de performanta si sa vina cu solutii mai bune decat cele ale inaintasilor lor. „In acest moment, reorganizarea sistemului de invatamant superior catre domeniile de interes este o necesitate, iar pentru a reusi acest lucru se impune un efort comun la nivel de autoritate publica, mediu privat si academic”.
La o scara mai mare, institutiile publice ar putea sa incurajeze parteneriatele dintre universitati si companiile private, lucru care ar reduce suprateoretizarea de care se plang atat de mult studentii si ar permite o mai mare concentrare pe nevoile pietei de munca, de azi si de maine.
In acelasi timp, profesionistii extrem de apreciati ar trebui incurajati sa se alature sistemului educational si sa devina modele de urmat pentru studentii care au nevoie de o perspectiva reala asupra viitoarei lor cariere. Colteanu spune ca doar pana in anul 2013 Romania mai poate beneficia direct sau indirect de fondurile structurale dedicate sistemului educational care ar imbunatati considerabil accesul la un sistem educational mai competitiv.
Solutiile
Pe langa propuneri, exista si solutii. Prin programul Orizonturi Deschise, Fundatia Dinu Patriciu ofera anual cate o suta de burse pentru tinerii care urmeaza programe de master sau doctorat la universitati de prestigiu din afara tarii, in speranta ca acestia se vor intoarce in tara si vor schimba cate ceva aici (contractul de bursa ii obliga sa revina in tara si sa ramana aici doi-trei ani, in functie de cat de lung a fost programul de master sau doctorat pe care l-au urmat).
„Insa nu cred ca sunt multi cei care s-au intors pentru ca erau obligati. Am sesizat, nu in putine cazuri, o dorinta de a contribui la schimbarea tarii. Este de urmarit cat timp vor ramane acesti tineri in Romania, cat va dura pana cand vor fi cuprinsi de pesimismul despre care vorbeam la inceput. Depinde de ce vom facem noi cu totii pentru ca acesti tineri sa simta ca maine ar putea sa fie mai bine”, afirma Tincuta Baltag.
Impreuna cu Liga Studentilor Romani din Strainatate (LSRS), Fundatia Dinu Patriciu a demarat un proiect prin care isi propune sa rezolve una dintre problemele fundamentale cu care se confrunta tinerii intorsi de la studii: gasirea unui loc de munca.
Au adus in acelasi spatiu virtual, pe platforma web joburilaorizont.ro, atat angajatori, cat si tineri absolventi de universitati straine. „Sper ca prin astfel de initiative, prin efortul conjugat al mai multor organizatii, intoarcerea in tara nu va mai fi marcata de frustrarea somajului sau de cea a muncii pe o pozitie inferioara pregatirii”, incheie Baltag.
Leadership
La nivel mondial, GE contribuie la educatia tinerilor in vederea acumularii de experiente si competente pe care nu le pot dobandi la scoala, ajutandu-i sa-si dezvolte spiritul de lideri sau de persoane responsabile din punct de vedere civic.
GE Foundation si Institute of International Education (IIE) au initiat si in Romania programul Scholar-Leaders pentru a oferi tinerilor studenti atat sprijin financiar, cat si ocazia de a interactiona cu compania. Timp de doi ani, cei zece bursieri romani primesc cate o bursa in valoare de 3.000 de euro. In plus, ei participa si la activitati suplimentare printre care si Programul Regional de Dezvoltare a Calitatilor de Lider din Budapesta, cu o durata de trei zile, in cadrul caruia se vor implica in diferite sesiuni de leadership si team-building cu alti castigatori ai acestei burse din Cehia, Ungaria si Polonia. De asemenea, studentii vor avea ocazia de a insoti un manager al companiei din tara lor, timp
de o zi, pentru a-si forma o imagine despre activitatile zilnice specifice unei companii globale.
„Din pacate, in Romania exista in acest moment domenii de studiu si specializari in universitati care nu reflecta cerintele pietei, creand dificultati studentilor in a-si gasi un loc de munca si obligandu-i astfel spre reconversie profesionala” – Cristian Colteanu (foto), Regional Executive Romania, Bulgaria si R. Moldova al GE
In calitate de castigatori ai acestor burse, toti studentii trebuie sa se implice in viata comunitatii si sa obtina rezultate academice excelente pe intreaga perioada a bursei. Toate aceste activitati ii vor pregati pentru cariere la nivel international.
Pana in prezent, 55 de studenti din Romania si 366 de studenti din restul regiunii au beneficiat de acest program. Printre ei, se numara si Gina Adam. Bursa i-a permis sa observe universul afacerilor dintr-o companie multinationala si sa lucreze intr-o tara straina timp de o luna. Pe viitor, intrucat isi doreste sa devina om de stiinta in nano- electronica, a hotarat ca cel mai bun lucru pe care il poate face este sa urmeze un doctorat in Statele Unite.