Romani pe Planeta Rosie
„Sunt un produs al mass-mediei! Serialul Cosmos al lui Carl Sagan mi-a inoculat microbul pentru spatiu, iar Lumea Tacerii a comandantului Jacques-Yves Cousteau pentru scufundari, hobby-ul meu.“
Virgiliu Pop, capitan, RoMars 2011
Viata pe Marte
In lumea cercetatorilor spatiali, exista o zicala: „Dinozaurii au pierit pentru ca nu au avut un program spatial.“ „Daca specia umana vrea sa supravietuiasca, trebuie neaparat sa devina o specie multiplanetara. Primul pas in acest sens il reprezinta stabilirea unei colonii pe Marte“ afirma Virgiliu Pop. Undeva in Platoul Colorado, SUA, exista o Statiune de Cercetari Martiene dezvoltata de Mars Society. Participantii la misiunile desfasurate aici se comporta ca si cum in cele doua saptamani de simulare martiana s-ar afla cu adevarat pe Planeta Rosie. Din momentul sosirii, echipajele sunt obligate sa poarte un „scafandru spatial“, costumul pentru activitatile din afara habitatului, care sa ii protejeze de mediul inconjurator „necrutator“ al „planetei Marte“. „A fost o simulare, dar nu a fost nici pe departe o joaca. Desertul din jur este foarte asemanator, din punct de vedere geologic, cu suprafata Planetei Rosii, iar fauna si flora microbiana prezente la fata locului ar putea semana cu eventualele forme microscopice de viata care ar putea exista pe Marte“ dezvaluie Virgiliu audientei prezente luna trecuta la TEDx Timisoara.
Echipajul RoMars 2011: Florin Mingireanu, cercetator ROSA in domeniul propulsiei si vehicolelor aeriene fara pilot, a asistat din Romania; Dragos Bratasanu, cercetator la ROSA in domeniul prelucrarii imaginilor de satelit, a fost ofiterul de presa al misiunii, Beatrice Gilea si Iulia Jivanescu (cercetator ROSA) au fost biologul, respectiv geologul misiunii. Haritina Mogosanu, inginer al MDRS, a fost astronomul misiunii, responsabila cu biosecuritatea si inginer. Capitanul misiunii – Virgiliu Pop.
Ideea aplicarii la acest program i-a venit in 2003, la putin timp de la demararea sa. Dupa ce a incheiat cursurile la International Space University in 2007, s-a angajat la Agentia Spatiala Romana (ROSA). „Tara noastra devenise membra UE, iar guvernantii pareau sa ia destul de in serios Agenda de la Lisabona care isi propunea alocarea unei importante parti din PIB pentru cercetare.“ In 2011, ROSA a finantat cea mai mare parte a misiunii din desert. Echipajul a avut sase membri, dintre care unul a ramas in tara pentru „mission support“, la care s-a adaugat un vehicul-robot tip rover poreclit „Grivei“. Habitatul care le-a devenit casa este structurat pe doua niveluri; la parter se afla sasurile, prin care se face trecerea dintre mediul intern (izolat) si atmosfera „martiana“, camera costumelor spatiale, atelierul de inginerie, laboratorul de biologie/geologie si toaleta. La etaj se afla aria de locuit: sase camarute, mai mici fiecare decat un compartiment de tren, livingul si bucataria.
Ziua de lucru incepea la pranz. „Aveam alocata apa pentru igiena corporala, ne spalam cu sapun biodegradabil, iar pe dinti cu bicarbonat, pentru ca apa provenita de la chiuvete era reciclata in sera Greenhab, cu ajutorul plantelor si bacteriilor.“ Virgiliu a fost poreclit „Captain Cook“, pentru ca, pe langa functia de capitan al misiunii, a fost si principalul bucatar. „Am gatit cu placere, din ingrediente liofilizate. Nu doar legumele erau deshidratate, ci si carnea.“ Nutritia echipajului a facut obiectul unui studiu desfasurat de NASA. Intre timp, echipa de cercetare mergea pe teren pentru a colecta probe.
Costumele spatiale pe care le purtau erau de doua feluri: cele confectionate in Romania, cu emblema misiunii, si costumele pentru activitati extravehiculare (scafandrele planetare). Pe sub salopete puteau purta straturi suplimentare de haine, astfel ca frigul nu a fost o problema. „Mai greu e in timpul verii, cu caldura desertului, de aceea simularile se desfasoara doar in anotimpul rece.“ Ziua continua cu analiza mostrelor, servitul mesei si lectiile de astronomie tinute de Haritina Mogosanu la observatorul astronomic „Musk“. Inainte insa, fiecare isi facea rondul si trimitea rapoartele catre centrul de control al misiunii, de unde se primea feedback. Pe langa cercetarile biologice, geologice, astronomice si de agricultura hidroponica, a fost importanta si biosecuritatea misiunii, evitarea contaminarii atat a mediului „martian“ cu microorganisme terestre, cat si a mediului terestru cu eventuale microorganisme „martiene“.
Cat de importanta ar trebui sa fie cercetarea spatiala pentru statul roman? Prea putini dintre oamenii de rand, dar si prea putini dintre guvernanti isi dau seama de importanta activitatilor spatiale, spune Virgiliu Pop. Lumea isi inchipuie ca acestea se rezuma la cosmonauti care topaie pe Luna sau fac tumbe pe statia spatiala internationala si nu e cunoscut faptul ca inundatiile si agricultura sunt monitorizate prin satelit. Spatiul cosmic nu e ceva transcendent, e un spatiu integrat in viata noastra de zi cu zi, de la convorbirile telefonice (prin satelit), pana la vizionarea unui meci de fotbal (prin satelit), sau la prognoza meteo (prin satelit) si Internet (prin satelit). Daca ar fi sa dispara dintr-odata tehnologia spatiala, ne-am intoarce cu multe zeci de ani in urma, estimeaza cercetatorul.
Romania este o tara de pionieri aerospatiali. De la Conrad Haas, inventatorul rachetei in trepte, la Herman Oberth, parintele erei spatiale, la Traian Vuia, pionier al aviatiei moderne si la Henri Coanda, inventatorul avionului cu reactie. 2011 este un an aniversar: se implinesc 30 de ani de la prima calatorie a unui roman in spatiu – Dorin-Dumitru Prunariu. La nivel mondial, 2011 reprezinta implinirea a 50 de ani de la primul zbor al unui om in spatiu, Yuri Gagarin. Tot anul acesta, Romania a semnat Conventia ESA. Aderarea la Agentia Spatiala Europeana inseamna deschiderea unor orizonturi cu adevarat largi pentru cercetarea spatiala romaneasca. In plus, satelitul romanesc „Goliat“ este construit si asteapta sa fie lansat. Aceasta lansare nu depinde 100% de noi, Romania neavand rachete orbitale proprii.
Dupa cele 15 zile de misiune, romanii au lasat in urma lor nu doar o impresie buna ( „scovergile“ au ajuns in cartea de bucate a organizatiei, iar Dragos Bratasanu, fotograful misiunii, a fost extrem de apreciat, fotografiile sale fiind desemnate cele mai frumoase realizate vreodata la MDRS). La acestea se adauga si un ceas solar („Sarmizegetusa“) si un program de reciclare al deseurilor menajere. „Daca romanii pot face asta pe Marte, sigur ca pot sa o faca si acasa“, zambeste Virgiliu.
Iar despre o misiune adevarata pe Marte, el spune ca avem deja tehnologia care sa ne duca acolo; ceea ce ne lipseste este vointa politica de a aloca fonduri pentru un astfel de proiect. „Cand aceasta vointa va exista, vor ajunge si oamenii pe Marte si se va asigura supravietuirea speciei umane.“
La Mars Desert Research Station nu exista poluare luminoasa, prin urmare in noptile fara luna se poate admira Calea Lactee in toata splendoarea sa. Cerul era diferit de cel martian, nu atat prin pozitia stelelor – Marte fiind aproape de Pamant din acest punct de vedere – cat prin diferitii sateliti naturali (Pamantul are o luna foarte mare, pe cand Marte are doua luni mici, Phobos si Deimos), cat prin culoare; daca pe Terra cerul este albastru, iar la asfintit este rosiatic, pe Marte este invers.
Nota editorului: Multumim echipei TEDx Timisoara in realizarea acestui material. Conferintele TEDx Timisoara sunt cele mai vechi conferinte TEDx inca active din Romania. Sunt evenimente independente, realizate oficial sub licenta TED.com – Tehnologie, Entertainment, Design. TEDx Timisoara ofera acces tuturor persoanelor acces la toate conferintele TED transmise live in lume plus cele organizate local. De-a lungul timpului la conferinta au vorbit personalitati de renume precum Florentin Banu, Laila Onu, Dr. Ometa Ioan, Virgiliu Pop, Sorin Ciurariu, Horia Colibasanu si altii.