Iar ai greşit?
Desigur, nu-ţi propun nici să sărbătoreşti greşelile tale sau ale echipei (deşi nu ar fi o idee foarte rea) şi nici să permiţi greşeli repetate. Însă, este important să înţelegi că a greşi este ca şi cum ai trimite un e-mail sau ai bea apă. Nu merită să-ţi trezească niciun sentiment negativ. Un lider care nu are o atitudine potrivită faţă de greşeală de obicei se enervează, ridică tonul, pedepseşte sau mustrează. Care sunt efectele în aceste situaţii?
1. Oamenii învaţă să-şi ascundă mai bine greşelile. Orice om face greşeli;poate învăţa să le împărtăşească cu şeful sau să le bage sub preş. Cu cât şeful reacţionează mai agresiv când află despre o eroare, cu atât omul va încerca să se protejeze mai bine prin a le ascunde. În acelaşi timp, managerul, simţind că îi scapă unele lucruri, va avea tendinţa de a creşte gradul de control, devenind astfel un micro-manager ineficient.
2. Scade productivitatea. Deşi noi ne dorim efecte pozitive, pedepsitul greşelii aduce exact contrariul. Oamenii, fiind atenţi pe a nu mai greşi, nu se mai pot concentrape a-şi face bine treaba, le creşte nivelul de stres, iar acest lucru nu face decât să crească numărul erorilor care au loc. Nu există zicală mai bună care să exemplifice acest fenomen decât „de ce ţi-e frică nu scapi”.
3. Pierzi oportunităţi. Să spunem totuşi că dezvolţi un sistem extraordinar de control şi monitorizare, oamenii fiind îndrumaţi şi verificaţi la fiecare pas. Un sistem foarte rigid scade creativitatea şi împiedică oamenii să se gândească la soluţii de îmbunătăţire. Uneori cele mai bune soluţii sunt descoperite întâmplător, din greşeală şi vin de la echipă.
Ce câştigă un lider care permite greşelile?
1. Oamenii devin mai responsabili. Un om căruia i se permite să greşească se va simţi responsabil pentru ceea ce a făcut. Dacă şeful pedepseşte sau mustrează de fiecare dată când se greşeşte, responsabilitatea se mută la el. De ce? Pentru că în mintea noastră, tocmai am plătit „preţul”pe care îl aveam de plătit pentru greşeală, deci ştim că data viitoare acesta este „costul”.
2. Oamenii învaţă mai repede. Greşeala este cea mai puternică metodă de a învăţa. Ştiam că nu este bine să mă duc la un training nepregătit, dar până când nu m-am simţit pentru prima dată foarte prost în faţa unui grup de oameni, n-am fost 100% convins. Pur şi simplu nu cunoşteam acel sentiment în adevăratul sens al cuvântului. Acum, CHIAR NU VOI REPETA greşeala, deşi înainte ştiam că NU AR FI BINE SĂ o fac. Experienţele, fie ele pozitive sau negative, sunt cele mai valoroase pentru a putea progresa.
3. Angajaţii tăi devin autonomi. Dacă echipa ta se teme de reacţiile tale la greşeală, de fiecare dată când vor face ceva nou, vor veni către tine să-ţi pună multe întrebări despre cum să procedeze. Transferând din nou (pentru a se proteja) responsabilitatea unei eventuale greşeli către tine („Tu mi-ai zis să fac aşa!”). Pe când, dacă nu se tem să greşească, iau mai des decizii singuri, iar tu câştigi timp.
Este important să nu avem nicio reacţie negativă când are loc o greşeală, oricum în majoritatea timpul aflăm după ce s-a întâmplat. Ce putem face însă este să învăţăm împreună cu făptaşul. Dacă îţi „cerţi” echipa atunci când greşeşte, oamenii se vor simţi mici, furioşi şi nedreptăţiţi şi nu vor putea învăţa nimic din ce au făcut. Mintea lor este concentrată pe a murmura printre dinţi „lucruri de bine” la adresa ta. Înainte de a reacţiona, gândeşte-te… Tu cum te-ai simţit ultima dată când ai fost mustrat de şeful tău?
Alexandru Molea este Learning & Development Consultant și General Manager la bemore, o companie ce realizează training-uri de impact prin povești și gamification. Alexandru este pasionat de leadership şi crede neclintit că printr-un leadership de calitate, putem avea un mediu business cu angajați fericiți și rezultate excepționale pe termen lung.