Ghidul de fashion al omului de afaceri
Ovidiu Buta a intrat în lumea fashion-ului din întâmplare. Visul lui a fost să devină scenograf. E din Sibiu şi a venit la Bucureşti la Facultatea româno-americană, care nu i-a plăcut. Nu găsea nimic din ce avea el nevoie, aşa că s-a dus să lucreze cu Doina Levintza, pe atunci cel mai vizibil designer de la noi. Levintza e un fel de one man show, se duce din teatru în modă, din modă în scris, din scris în televiziune, iar Ovidiu a fost forţat să le facă pe toate. A fost ucenicia lui. A plecat de la ea, apoi a primit, după un an, o ofertă de la revista Dialog Textil. După un timp a început să lucreze pentru Exces, prima revistă de modă din România. O revistă făcută de Petre Buzoianu (fotograf) şi Dan Lecca, cel mai cunoscut fotograf de catwalk, plus o firmă germană. A mai lucrat cu diverse televiziuni, apoi cu revista Elle.
O rotiţă între designer şi public
Acum, funcţia lui e uşor de definit, activitatea, mai greu. Fashion director la GQ înseamnă că Ovidiu se ocupă cu toată partea de modă din revistă, tot ce înseamnă producţii. GQ, spune el, este un manual de stil care funcţionează foarte bine, tocmai pentru că bărbaţii caută sfaturi. „Noi suntem ca femeile şi mi-a trebuit mult să înţeleg treaba asta. Cu toate că zicem că nu ne interesează, de fapt ne interesează.“
Nu a vrut niciodată să fie designer, pentru simplul motiv că rolul lui în sistem este să selecteze de la designeri informaţia în care crede şi să o trimită mai departe. El este acea rotiţă. Ovidiu se defineşte un om care a trecut prin toate etapele creative din viaţa lui şi a decis să se oprească aici. Este o interfaţă între designeri şi public şi-i place rolul acesta. Când se duce la redacţie, face selecţia pe care crede el că trebuie să o facă pentru targetul lui. „Designerul vorbeşte cu mine, eu vorbesc cu targetul meu.“ Şi el are la rândul său un supervizor care verifică calitatea muncii lui. Ştacheta este undeva sus. A ajuns fashion director la GQ trecând prin patru interviuri dure. Pe care le-a dat în România, dar cu oameni din alte părţi. Deşi nu trecuse în viaţa lui printr-un interviu de angajare, atunci şi-a dat seama că e un lucru mult prea serios ca să-l rateze. Primul interviu de angajare l-a dat cu cea care a fost şefa Annei Wintour. Un interviu în care trebuie să-şi explice filosofia de viaţă, cum vede lucrurile. „Ţi se verifică portofoliul, se verifică scriitura, trebuie să fii din filmul GQ ca să faci o revistă ca asta. Când angajezi oameni, îi alegi doar pe cei care se mulează pe filosofia revistei. Nu se fac experimente de niciun fel”.
Ţinuta de business: regulile sunt orientative
Dacă vrei să intri într-o zonă de business şi să te îmbraci ca atare, trebuie să ţii cont de aşteptările celorlalţi. În România, există o replică stupidă care spune: vreau eu să educ piaţa. E vorba despre ambiţia de a arăta că tu eşti mai deştept decât media. Ovidiu are amici care se duceau la birou îmbrăcaţi lejer, pentru că voiau să demonstreze că nu hainele contează şi că-i vor învăţa pe ceilalţi asta. Există oameni de business (celebri) care nu se îmbracă business, există generaţia dotcom şi ce a venit după. O generaţie care nu a pus accentul pe uniforma de business. Ei sunt cei care au generat şi ţinuta Casual Friday. Noii milionari care s-au dus la birou aşa cum au vrut ei pentru că este business-ul lor. „Dar domnul Facebook, când s-a dus să se listeze la bursă, nu s-a dus în şlapi“, remarcă ironic Ovidiu.
Regulile în modă sunt orientative, chiar şi la costumul de business, subliniază fashion-directorul. „Niciodată să nu crezi în chestii de genul cămaşa trebuie să se vadă 1,5 centimetri. Trebuie să existe un joc al proporţiilor bine stăpânit, trebuie să se vadă puţin din cămaşă, pentru că acea fâşie albă sau colorată contează atunci când dai din mâini şi atragi atenţia asupra gesturilor tale. Dacă înţelegi ce transmiţi, îţi este mai uşor să te îmbraci”.
În zona de business trebuie să transmiţi imaginea de om serios, de încredere. Ce mă face să par serios? O anumită paletă cromatică pe care creierul o percepe ca fiind serioasă, combinaţii mai subtile de culori, nimic violent care să zgârie retina, pentru că nu haina ta trebuie reţinută de cel cu care discuţi, ci ceea ce spui. Dacă vrei să atragi atenţia, de pildă oamenii politici, dacă vor să dea o declaraţie războinică vor purta o cravată roşie.
În zona de business trebuie să înţelegi codul culorilor, care oricum sunt puţine. Un costum, un ceas, o cravată, o pereche de pantofi, lucrurile care se văd. Şi e recomandat să nu ne jucăm prea mult cu culoarea şosetelor, pentru că nu suntem în City-ul din Londra. Ovidiu preferă moda americanilor, fără şosete la costum. Cu glezna la vedere. „Fără şosete nu înseamnă fără şosete, ci cu nişte şosete invizibile, foarte decoltate“, explică el.
Nu moda dictează costumul
Trebuie să te îmbraci cu un costum bine croit, care să stea bine pe tine. Costumele se aleg în funcţie de conformaţia corpului, nu după modă. Dacă vrei un costum, trebuie să te duci într- un loc unde oamenii nu sunt interesaţi doar să-ţi vândă, ci să te facă să arăţi bine. În clipa în care arăţi bine, poţi să devii un billboard ambulant şi îi trimiţi pe alţii la magazin. E un sistem care funcţionează în anumite magazine, în care ai parte şi de o oră de probat, în care lucrurile se ajustează foarte bine. Totul e să ajustezi. „Noi cumpărăm hainele de-a gata, dar uităm că trebuie personalizate, strâmtate, scurtate. Trebuie să ai un croitor foarte deştept“, spune Ovidiu.
În România, unde ochiul nu e obişnuit să descopere aceste subtilităţi, încă funcţionează accesoriile. În zona de business, în afară de ceas, care este cartea ta de vizită, şi de instrumentul de scris, mai ai la dispoziţie butonii sau acul de cravată. Alte accesorii nu ai la dispoziţie.
Dacă vrei să mai îndulceşti o ţinută sobră, poţi să apelezi la paleta cromatică, să mergi într-o zonă de pasteluri sau să apelezi la batistă. Să ai o atingere de fantezie. În clipa în care îţi pui o batistă foarte colorată, nu mai funcţionează cravata. Trebuie să o dai jos, altfel ai două centre de interes mult prea apropiate unul de altul. La cravată merge o batistă albă sau colorată discret, în buzunar.
Provocările modei. Cele made in Romania
La noi a existat un curent antiimagine. A te îmbrăca a fost considerat nu neapărat un gest vulgar, dar o demonstraţie de superficial. Ovidiu nu ştie de unde vine ideea asta. Ne-a luat destul timp să înţelegem că, până deschizi gura să spui ceva, omul deja şi-a făcut o impresie. Te vede, înainte de orice. Mai întâi vezi, nu auzi. O imagine greşită e greu de corectat după. Poţi să fii genial, dar, dacă te duci la un interviu şi prima imagine este cea care nu trebuie, o să-ţi ia mult timp să corectezi acea impresie. Fiecare înţelege importanţa acestui joc social sau nu. Dacă înveţi să trişezi, poţi să transmiţi exact mesajele de care ai nevoie. Femeile sunt mai atente la look-ul lor şi asta este o caracteristică a acestei naţii. Româncele sunt mult mai elegante şi au o doză de cochetărie foarte neaşteptată. Au fost întotdeauna cu un pas înaintea bărbaţilor. Poate e şi o caracteristică a latinilor. Bărbaţilor le-a luat mai mult timp să înţeleagă că trebuie să se înscrie într-un curent general. Există expresia „bărbatul trebuie să fie puţin mai frumos ca dracul”, iar asta a guvernat viaţa părinţilor noştri. Dar acum bărbaţii au înţeles că trebuie să se mai ocupe şi de imagine. Moda din România e o piaţă încă la început de drum, sunt şi lucruri bune, sunt şi gafe. Lucrurile funcţionează în valuri. A fost valul muzicii româneşti, valul cinematografiei româneşti, senzaţia lui Ovidiu este că vine rândul modei. Designerii români reuşesc pe piaţa internaţională, iar asta nu presupune doar creativitate, ci şi abilităţi de business deosebite. Au nişte oameni în spate, nu este doar un designer care îmbracă prieteni, care creează nişte ţinute pentru nişte oameni. E interesant să dezvolţi un business din creativitatea ta. Maria Lucia Hohan a înţeles că marketingul contează. Ovidiu se ocupă de Berlin Fashion Week şi în fiecare sezon duce trei sau patru designeri din România acolo.
Articol preluat din Revista Cariere de mai. Pentru detalii legate de abonare, click aici