Estimările noastre nu valorează nimic

Prima frază din şapoul acestui text nu-mi aparţine. Ea face parte dintr-un scurt fragment din cartea Rework, una dintre cele mai incisive şi, totodată, controversate cărţi de business pe care am citit-o. Autorii Jason Fried& David Heinemeir, doi antreprenori de succes care se pricep şi la scris, afirmă că, de cele mai multe ori, estimările noastre – fie că vorbim de proiecte complexe, fie că ne gândim la activităţi simple, precum datul cu grebla în faţa casei -, nu au nicio legătură cu realitatea. Este destul de dificil să-i contrazicem, pentru că ni s-a întâmplat şi nouă de atâtea ori să apreciem eronat timpul dedicat unei activităţi. De fapt, ni se întâmplă aproape de fiecare dată.

Uneori credem că va dura numai un sfert de oră să intrăm pe autostradă, dar traficul este atât de aglomerat, încât rămânem blocaţi 30 de minute şi tot la jumătatea drumului suntem. Apoi, estimările greşite se pot face şi în sens invers. Ne trezim foarte devreme să răspundem la câteva mailuri pe care le-am amânat cu o zi înainte şi le dedicam vreo două ore. De fapt, totul durează mai puţin de 20 de minute. Concluzia autorilor este că estimările noastre sunt eronate şi pentru activităţile simple, pe perioade scurte, şi, evident, pentru perioadele lungi când lucrăm la proiecte complexe. Mai mult, nu greşim cu puţin, ci o facem considerabil. Motivul, spun ei, este că noi oamenii nu ne pricepem la estimări. George Soros avea o alte teorie despre viitor, ceva mai complexă. El spunea că oamenii judecă ce vor face în viitor în funcţie de activităţi similare pe care le-au făcut în trecut. Problema este că nu doar specificul activităţilor contează, ci parametrii în care acestea au loc, precum şi variabilele de care ele depind. Soros însă nu se referea exclusiv la timp, ci şi la natura activităţilor în sine. Revenind la Fried& Heinemeir, sfatul lor este să împărţim un proiect de lungă durată în etape mai scurte. „Cu cât o etapă este mai scurtă, cu atât este mai uşor de estimat.“