Este normal să greșim, atâta vreme cât învățăm din erorile pe care le facem

Și totuși, am observat că prin coaching o putem „iniția”. De ce? Pentru că toate cele 9 caracteristici ale stării de flow le găsim și în coaching:

1. Există obiective clare legate de acțiunea respectivă. Obiectivele reprezinta esența procesului de coaching. Este imposibil să faci coaching dacă acestea lipsesc. În coaching ne asigurăm, reciproc aș spune eu, că fiecare dintre noi, coach și coachee, a definit și a înțeles foarte bine obiectivele și că există un echilibru între provocări și un target ce poate fi măsurat, pentru a ști când este atins.

2. Există feedback imediat după acțiunile noastre. Feedback-ul constructiv și sincer este unul dintre ingredientele necesare și esențiale ale unui proces de coaching, el fiind de un real folos atât pentru a-l poziționa pe coachee pe traiectoria „normală” față de obiectiv, dar și pentru a-l face să își chestioneze în timp util, acțiunile și motivațiile din spatele acestora.

3. Există un echilibru între provocări și abilități. Exact acesta este unul dintre „joburile” coach-ului: acela de a realiza continuu un echilibru între provocările la care este supus partenerul său și abilitățile acestuia. Un efort prea mare sau, din contră, o delăsare față de obiective este un semn că este necesar să se intervină în așa fel încât coachee-ul să conștientizeze ceea ce simte și face în acel moment și ce poate face diferit.

4. Acțiunea și conștiența sunt perfect îmbinate. Când suntem „congruenți” cu noi înșine, acțiunile, gândurile și sentimentele pe care le trăim sunt toate îndreptate către obiectivul ce reprezintă totul pentru noi. Un coach cu experiență vede la acest moment cât este de „congruent” partenerul său, observând semnalele verbale și nonverbale.

5. Distragerea atenției este exclusă. Prin coaching se poate ajunge la o astfel de stare. Se pot observa fie inadvertențe în priorități, fie lipsa de încredere, probleme personale ce cu greu se lasă aflate, fie conflicte sau alte probleme în relația cu ceilalți. Sunt diverse motive pentru care unei persoane îi este distrasă atenția de la ce o interesează cel mai mult și este exact „jobul” coach-ului de a-l face să conștientizeze ce anume trăiește în acele momente și de a găsi împreună o soluție.

6. Teama de a greși este absentă. Coaching-ul lucrează cu presupoziția că „Este normal să greșim, atâta vreme cât învățăm din erorile pe care le facem.” Dând feedback foarte exact legat de comportamente și rezultate cel cu care lucrează un coach înțelege și începe să învețe din propriile greșeli făcând mult mai puține greșeli și mult mai puțin grave decât înainte. Dacă există un cadru propice și sigur în care coachee-ul să se manifeste, atunci acesta va începe să petreacă mult mai puțin timp temându-se să facă greșeli și mai mult timp acționând pentru a-și atinge obiectivul.

7. Imaginea de sine dispare. Acestea sunt probabil cele mai frumoase momente în lucrul cu un coachee și se pot atinge folosind vizualizarea, senzațiile, imaginația etc. Toate acestea, împreună cu o motivație puternică fac ca persoana să devina mult mai puțin importantă, chiar inexistentă, în comparație cu măreția obiectivului. Imaginați-vă că am lucrat cu sportivi, iar gândul la imnul țării, la o medalie de aur și la un stadion întreg ridicat în picioare doar pentru ei reprezintă mai mult decât orice pe lume!

8. Timpul se deformează. Acest lucru este foarte ușor de observat, mai ales în lucrul individual. Sunt sesiuni de coaching la care și eu și cel cu care lucrez uităm de timp și ne dăm seama după o ora și jumătate sau mai bine, cât de repede a trecut. În schimb, în cazurile în care – mai ales atunci când sesiunile se întamplă la biroul coachee-ului – acesta își cercetează ceasul de pe telefon sau de pe ecranul laptop-ului, este clar că trebuie intervenit într-un fel sau altul. Și ne întoarcem la punctul 5, pentru că se pare că atenția îi este distrasă de altceva, mult mai important în acele momente decât sesiunea de coaching sau obiectivul însuși.

9. Activitatea în sine devine răsplată. Da, în coaching drumul este mult mai frumos și mai plin de răsplată decât atingerea obiectivului! De ce? Pentru că toată transformarea uluitoare care se întâmplă cu un coachee are loc de-a lungul călătoriei! Și ce este mai frumos decât să te (re)descoperi pe tine, cel plin de resurse așa cum rar ți s-a întâmplat să te imaginezi, pas cu pas și realizare după realizare?

Da, coaching-ul este o frumoasă călătorie de descoperire atât a celui cu care lucrezi, dar și a ta. Pentru că în momentul în care voi înceta să mai învăț lucruri noi despre mine din interacțiunile cu ceilalți, cu siguranță voi ști că fac ceva greșit și că autosuficiența începe să își spună cuvântul. Dar până atunci, călătoresc, (re)descopăr și, cu inima deschisă, ating viețile celorlalți.

Dana Burghel – Work–Life Balance Coach

Oblio Learning – authentically different