Cum tratăm durerile de coloană vertebrală cauzate de statul la birou
Din ce în ce mai mulți oameni petrec mare parte din timp asezați la birou, aplecați peste acte sau uitându-se la un ecran de calculator, ceea ce poate predispune, în timp (luni sau chiar ani), la afecțiuni degenerative și de statică (modificări de curbură) ale coloanei vertebrale. Mă voi referi aici la discopatia lombară (hernia de disc este o parte din acestă afecțiune denumită discopatie şi în general, are o indicație operatorie), adică afecțiunea de degenerare a discurilor dintre vertebre, cel mai adesea în zona lombară, urmată de zona cervicală.
Discopatia lombară, cea mai frecventă afecțiune benignă la adulți
După majoritatea studiilor, discopatia lombară este cea mai frecventă afecțiune benignă a adultului. Dacă peste 90% dintre adulți experimentează în decursul vietii lor cel puțin un episod de durere de spate ce necesită tratament antidurere și antiinflamator, care limitează activitatea profesională, e bine de ştiut că pâna la 5% dintre aceste persoane pot ajunge la operație.
Din păcate, românii se încadrează perfect în aceste procente, în special locuitorii din orașe, din cauza copierii în amănunt a obiceiurilor occidentale, care nu întotdeauna sunt cele mai sănătose.
Curburile coloanei pot fi modificate
Pe lânga discopatie, statul îndelungat și poziția de la birou pot afecta coloana și prin modificarea curburilor naturale ale acesteia. Aici pot aminti cifoza toracală, scolioza toraco-lombară, accentuarea lordozei lombare.
Statul pe scaun, aplecat în față, nemișcat ore întregi, excesul de greutate, vor accelera și vor face să apară mai devreme aceste procese, care de altfel sunt inevitabile, odată cu înaintarea în vârstă.
Când se impune vizita la neurochirurg
Evident, nu la orice durere de spate sau de ceafă apelăm la neurochiurg. În stadiile incipiente de boală, durerea cronică de spate sau de ceafă precum și un episod intens de durere lombară ( lumbago acut) poate fi bine tratată și rezolvată prin repaus fizic și tratament medical prescris de medicul de familie.
Însă, dacă apar dureri, înțepături, la nivelul membrului inferior sau superior sau, mai rău, scăderea forței musculare la membrul inferior sau superior, este imperios necesar un consult la neurochirurg, cuplat cu un examen imagistic (de preferință un examen RMN pe segmentul de coloană afectat), pentru că în acest caz putem avea o hernie de disc lombară sau cervicală compresivă pe un nerv sau pe maduvă, hernie ce va necesita excizia(extirparea) chirurgicală.
Herniile de disc se operează cu tehnici moderne
Nu este de dorit să se ajungă aici dar, e bine ca persoanele care au indicație operatorie să știe că în ultimii ani tehnicile au evoluat.
O hernie de disc voluminoasă compresivă pe măduvă sau pe nervul sciatic se poate opera printr-o procedura deschisă, dar microchirurgicală, cu incizie minimă, excizia herniei de disc sub microscopul operator, fără sângerare, fără dren, cu timp de internare redus (de trei zile) cu mobilizarea pacientului la câteva ore după operație şi cu rezultate foarte bune.
Ulterior operației, timp de câteva săptămâni, pacientului i se recomandă să nu facă efort fizic mare, ca de exemplu ridicarea de greutăţi, în funcție de severitatea sau vechimea compresiei herniei pe structurile nervoase şi de tratamentul fizio-kineto-terapeutic. Este de maximă importanță colaborarea medicului neurochirurg cu medicul de familie, kineto-terapeutul, eventual alte discipline (ATI, neurologie, medicină internă) pentru rezolvarea optimă a cazurilor.
O hernie de disc mică, fără semne de apăsare pe nervul sciatic beneficiază de o procedură minim invazivă – nucleoplastie- ce constă în introducerea unui ac în disc, sub ecran radiologic, cu bolnavul treaz, se extrage o parte din disc și se introduc local diferite substanțe. În funcție de metodă internarea este de trei ore, mobilizarea imediată post procedură.
Nu doar coloana este afectată de statul la birou
Coloana vertebrală nu este însă singura afectată de statul îndelungat la birou. Pot apărea afecțiuni ale tubului digestiv terminal (regiunea ano-rectală), tulburare de tranzit intestinal, cu predominanța constipației, ce va favoriza apariția hemoroizilor ano-rectali , a fistulelor ano-rectale. Articulațiile genunchilor sunt și ele afectate, ca și nervii periferici, nervii mediani la pumn sau nervul ulnar la cot. De asemenea, poate scădea acuitatea vizuală, pot apărea varice ale membrelor inferioare și insuficiență veno-limfatică cronica.
Nu în ultimul rând, prin poziția statică timp de mai multe ore la birou combinată cu lipsa ulterioară de mișcare și o alimentație necorespunzătoare, disproporționată în nutrienții esențiali, hipercalorică, este favorizată apariția obezitații morbide, care va atrage și alte boli mai grave la persoane adulte ca: diabet zaharat, boli cardio-vasculare, boli neoplazice.
Trebuie să precizăm că, din fericire, nu toate persoanele care au un stil de viață considerat “nesănătos” vor dezvolta în mod sigur toate aceste patologii. Un rol important îl joacă componenta genetică și rezervele organismului care sunt din fericire, foarte mari.
Evitați mișcările bruște și ridicarea de greutăți mari și faceți mișcare
Unde putem lucra ? Evident, la profilaxie, care constă în câteva măsuri la îndemâna noastră. Putem alterna perioadele de stat la birou cu perioade de mișcare, efort fizic moderat, putem avea o poziție corectă la birou, cu spatele drept, eventual cu o pernă la spate, putem evita ridicarea excesivă de greutăţi( peste 4 kg), perioada de somn (care este o perioada de refacere fiziologică a organismului) ar trebui menținută la 7-8 ore pe zi. De asemenea, e bine sa fie evitate mișcările bruște, torsiunile etc. Cât privește mâncarea, am putea avea o alimentație bogată în vitamine și fibre alimentare, evitând excesul de grăsimi și dulciuri rafinate, produsele de tip fast-food, junk-food şi cina după ora 20.
Este greu de spus câte ore este ideal să stăm la birou, întrucât există o mare varietate a rezistenței și rezervelor organismului de la om la om, dar alternarea perioadelor de stat la birou cu perioade de activitate fizică (mers în aer liber, alergat, înot, mers la sala, diferite sporturi) este benefică, precum și încheierea zilei cu 30 minute de gimnastică.
Dr. Dan Răzvan Benția
Este medic specialist neurochirurg în cadrul Spitalului Sanador, București și doctorand în neurochirurgie. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie « Carol Davila ». Rezidențiatul și o mare parte din activitate le-a efectuat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca. Pe parcursul formării profesionale a participat la stagii de pregătire cu prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea și cu Academician dr. Leon Dănăilă, dar și la numeroase stagii în străinătate. Are practică neurochirurgicală și în Franța (Centrul Spitalicesc Universitar Nancy) și în Belgia ( Centrul Spitalicesc Crestin Liege).
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Patologie abordată: Patologie spinală – afecţiuni degenerative: hernie de disc lombară, hernie de disc cervicală, hernie de disc toracală, stenoza de canal lombar, stenoza de canal cervical, spondilolistezis lombar, traumatisme vertebromedulare (cervical, toracal, lombar, cu sau fara interesare medulara), tumori spinale primare şi metastaze- vertebrale, extradurale, intradurale, intramedulare, patologie vasculară spinală, patologie infecţioasă spinală.Patologie cerebrală – tumori cerebrale primare, metastatice, patologie vasculară cerebrală – hematoame intracerebrale supratentoriale şi de fosă posterioară, anevrisme cerebrale, malformaţii arterio-venoase cerebrale, traumatisme cranio-cerebrale, patologie infecţioasă craniană, hidrocefalie. Neurochirurgie minim invazivă spinală: vertebroplastie, stentoplastie, fixare percutana lombara. Neurochirurgie minim invazivă cerebrală – proceduri endoscopice intraventriculare pentru hidrocefalie, hemoragie intraventriculară, tumori intraventriculare; proceduri endoscopice transnazale pentru regiunea hipofizara ( tumori selare, supraselare, craniofaringioame). Supraspecializare: microchirurgie cerebrală, microchirurgie spinală, tehnici minim invazive cerebrale și spinale.