Comunic, comunici, dar oare ne înțelegem?

Îl angajasem cu doar două săptămâni în urmă şi era deja a treia oară când întârzia la serviciu. Prima dată am zâmbit acuzator, a doua oară însă l-am chemat în birou la o discuţie ce a durat aproximativ jumătate de oră. De fiecare dată când îmi amintesc de această experienţă, nu pot să nu aud şi răspunsul pe care mi l-a dat după un feedback pe care l-am oferit ca la carte: „Am şi zile în care am ajuns mai devreme. În plus, magazinul nici măcar nu era aglomerat. Colegii mei se descurcau foarte bine. Nu înţeleg ce am făcut atât de grav!”. Iar eu, nu înţelegeam ce nu înţelegea el. Pentru mine totul era foarte clar. Pur şi simplu, acest comportament era lipsă de profesionalism. După această replică, prima întrebare care mi-a venit în minte a fost: „În ce colectiv ai mai întârziat tu şi nu a fost nicio problemă?”. Răspunsul a venit natural şi nu s-a lăsat deloc aşteptat: „La job-ul anterior”. Mai lucrase într-un singur loc şi aceasta era singura sa experienţă similară la care se putea raporta. Acolo, faptul că întârzia nu atrăgea consecinţe care l-ar fi putut afecta în vreun fel. De fapt, toată lumea întârzia fiind un job care nu implica contactul direct cu clientul. Am înţeles atunci două lucruri:

1. Eu sunt la fel ca tine, sunt construit din toate experienţele pe care le-am trăit, iar acestea influenţează felul în care acţionez în prezent.
2. În acelaşi timp, eu nu sunt nici pe departe ca tine pentru că experienţele mele sunt total diferite de cele ale tale. Drept urmare, lucrurile pe care le-am învăţat sunt diferite.

Şi atunci, cum am putea ajunge vreodată să lucrăm foarte bine împreună sau mai exact, să comunicăm foarte bine cu ceilalţi? Îţi propun doi paşi simpli pe care să-i poţi aplica de fiecare dată când ai o neînţelegere:

1. Uită tot ceea ce ştii deja. Pentru un moment însă, nu pentru totdeauna. Toate gândurile tale care încep cu „Eu nu aş fi făcut niciodată…” sau „Eu aş fi procedat…” nu au nicio relevanţă pentru celălalt, iar mesajul tău nu va ajunge la el.
2. Pune cât mai multe întrebări. Cere-i detalii referitoare la felul în care a gândit într-o anumită situaţie şi investighează dacă s-a mai aflat vreodată într-o postură asemănătoare. Dacă da, ţine minte că oricine înţelege mult mai uşor ce vrei să-i transmiţi spunându-i care sunt punctele comune şi prin ce anume diferă de alte experienţe pe care le-a trăit. De exemplu, o persoană care nu a văzut niciodată un mamut îşi va face o imagine mai clară despre acesta dacă i-l descri drept un elefant cu blană, decât dacă îi faci orice altă schemă complexă.

Suntem cu toţii la fel, şi cu toate acestea, suntem foarte diferiţi. Putem însă convieţui cu uşurinţă dacă ţinem minte că neînțelegerile sunt adesea cauzate de unul dintre obstacolele principale în comunicare: nu cunoaştem anumite lucruri despre celălalt și experiențele sale. Da, atât de simplu!

Sunt trainer şi totodată antreprenor, cu experienţă în vânzări, management, project-management şi learning & development. Am lucrat 4 ani în Vodafone România ca agent de vânzări, manager de magazine şi team leader-ul echipei de training. Începand cu septembrie 2012 am luat calea antreprenoriatului, punând bazele unui start-up prin care doresc să aduc o contribuţie la dezvoltarea celor din jurul meu. În acelaşi timp sunt preşedintele unui ONG pe care l-am înfiinţat la vârsa de 18 ani – BYP. Acesta îşi propune să reprezinte un punct intermediar între facultate şi primul job, oferindu-le astfel studenţilor, nu doar informaţii noi, ci şi ocazii diverse de a le pune în practică. Obiectivul meu este de a crea o comunitate a oamenilor extraordinari, persoane care se remarcă în orice mediu şi care îşi urmăresc constant visele. Sunt pasionat de training, inter-relaţionare şi leadership de 7 ani şi cred neclintit că printr-un proces constant de dezvoltare poţi ajunge oriunde îţi doreşti.