Companiile înclină balanţa dinspre viaţa profesională spre cea privată

Timpul este, deşi poate greu de crezut, cel mai preţios lucru, atât în viaţa profesională, cât şi în cea privată. Asta, în primul rând din cauză că nimeni nu îţi poate dărui timpul pe care îl pierzi. De aceea, este şi atât de important să ştii să îţi împarţi secundele, minutele şi orele zilnice. Orice manager care se respectă lucrează cu o agendă foarte bine definită sau chiar cu programe de time management. Dar dincolo de acest proces de împărţire robotizată a timpului, orice manager bun trebuie să fie în primul rând uman, după cum spun specialiştii în resurse umane, şi să le ofere angajaţilor nu doar mijloace de gestionare a orelor de program, ci şi timp pentru ei, pentru familiile lor.

În Statele Unite ale Americii, 85% dintre recrutori declară că au întâlnit cel puţin un candidat pentru un job care a refuzat oferta respectivă pe motiv că nu îi oferea suficient timp pentru viaţa personală.

În România, Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE) a organizat anul trecut prima competiţie Work-Life Balance pentru companii. Au fost şase firme participante şi fiecăreia i-a fost decernat un premiu pentru implementarea unor măsuri construite în jurul preocupării pentru starea de bine a angajaţilor. „Deşi aveau acelaşi punct central, măsurile se diferenţiau semnificativ: parte dintre ele vizau sănătatea şi starea de bine din punct de vedere fizic ale angajaţilor, altele mediul de lucru şi măsura în care acesta este confortabil, altele erau axate preponderent pe acordarea de suport angajaţilor aflaţi în situaţii dificile, altele vizau conflictele între muncă şi viaţa privată a părinţilor”, spune Irina Sorescu, preşedinte executiv CPE.

Deşi există din ce în ce mai multe companii care sunt preocupate de starea de bine a angajaţilor lor, există şi destule obstacole în realizarea echilibrului între muncă şi viaţa personală. Irina Sorescu numeşte câteva: lipsa facilităţilor de îngrijire a copiilor şi a altor persoane dependente (creşele şi grădiniţele de stat sunt insuficiente, grădiniţele particulare sunt adesea inaccesibile financiar, sectorul de servicii legat de gospodărie este încă subdezvoltat); programul de lucru prelungit sau neregulat şi lipsa flexibilităţii timpului de lucru – datele unui studiu realizat de CPE, având ca subiecţi manageri, manageri de resurse umane şi angajaţi din companiile din Bucureşti, arată că mulţi angajaţi şi manageri, femei şi bărbaţi, muncesc adesea peste program şi au dificultăţi în a-şi lua ore libere pentru rezolvarea unor probleme personale sau familiale.

De altfel, conform studiului „Condiţii de muncă, satisfacţie şi performanţă la locul de muncă”, realizat de Blocul Naţional Sindical în anul 2010, numai 1% dintre angajați își pot stabili programul de lucru și 11% își pot stabili modul de lucru. De asemenea, 36,5% dintre angajați prestează muncă atipică, respectiv 16% lucrează frecvent seara și 8% lucrează frecvent noaptea.

Mai mult, din cauză că societatea românească este una tradiţionalistă, în majoritatea familiilor femeia fiind cea care face treburile casnice menajere şi fiind responsabilă în cea mai mare parte de îngrijirea zilnică a copiilor, angajatele găsesc mai greu echilibrul dintre „acasă“ şi „la serviciu“. „În acest context, este foarte dificil pentru majoritatea femeilor să găsească un echilibru între viaţa profesională şi viaţa privată, fiind puse în situaţia dificilă de a alege între familie şi carieră sau de a face sacrificii şi compromisuri într-una dintre aceste zone sau în ambele, în condiţiile în care atât una, cât şi cealaltă pot fi foarte valoroase pentru ele“, atrage atenţia Irina Sorescu, preşedinte executiv CPE.

Când angajaţii se obişnuiesc cu un stil de lucru nesănătos, când societatea pune presiune atât pe femei, care se împart cu greu între locul de muncă şi rolul de mamă, cât şi pe bărbaţii care ajung câteodată să muncească pentru doi, doar politicile de resurse umane ale companiilor pot schimba ceva în această privinţă.

De aceea, departamentele de resurse umane ale multor firme din România au conceput programe şi spaţii speciale pentru angajaţi, de la clasicele cantine şi săli de sport sau de relaxare, până la cursuri de pictură, posibilităţi de petrecere a timpului liber. În paginile care urmează vă vom prezenta câteva modele de bună practică în acest sens.

Programul „Well-being“ restabileşte echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională

„Aşază-te confortabil pe scaun, respiră adânc, ia un ceai, pune-ţi căştile şi relaxează-te. Aminteşte-ţi că viaţa ta este construită din zile, iar o viaţă fericită este compusă din cât mai multe zile la finalul cărora spui: «Ce zi frumoasă!». Deci, ce faci azi pentru a adăuga astfel de zile în viaţa ta?“ Aşa începe descrierea programului „Well-being“, despre care fiecare angajat Orange poate citi pe Intranetul companiei.

Orange a ales să investească şi să susţină un program destinat angajaţilor interesaţi să îşi redefinească echilibrul între viaţa personală şi cea profesională şi, în acelaşi timp, să îşi îmbogăţească viaţa. Ce pot face angajaţii în cadrul acestui program? Andreea Pătraşcu, Training & Organisational Development Manager în cadrul Orange, spune că există două componente distincte ale programului „Well-being“, respectiv o direcţie ce susţine echilibrul educat voluntar şi la nivel individual ca alternativă de dezvoltare personală şi o politică unitară la nivel de companie, de susţinere a autorealizării fiecărui angajat şi de menţinere a sănătăţii organizaţionale. Mai exact, partea de educaţie se realizează prin organizarea unor sesiuni interactive, ca alternative de dezvoltare personală, în cadrul cărora participanţii – angajaţii Orange – sunt susţinuţi de specialişti în domeniu să îşi evalueze calitatea vieţii şi să facă schimbările de care au nevoie. Se folosesc tehnici de relaxare sau de schimbare a deciziilor şi convingerilor care limitează. În plus, pot descoperi opţiuni de deconectare la care pot apela după job sau în timpul lui. „Fiecare dintre noi percepe prin propriile filtre mediul înconjurător. Modul în care alegi să te laşi afectat de acesta te va influenţa pe toate planurile, inclusiv la birou, şi de aceea educaţia şi autocunoaşterea joacă un rol important în starea de bine sau chiar de fericire“, spune Andreea Pătraşcu.

„Life after work“

Tot pentru angajaţi există şi sesiuni de dezvoltare personală, pe teme foarte diverse, care pot duce la noi deprinderi sau noi pasiuni. Chiar dacă pot fi hobby-uri mai vechi sau noi experienţe, angajaţii pot experimenta pictura pe sticlă sau în ulei, ateliere de creat mulaje sau colaje, cursuri de nutriţie şi sănătate, imagine şi stil, origami. De asemenea, cei care caută mai mult relaxarea fizică pot alege să meargă la un club sportiv.

Avantaje pentru angajaţi

1.Timp flexibil de lucru – cu acordul managerului, angajatul poate să îşi personalizeze programul de lucru, începând serviciul de la ora 7.00, 8.00, 9.00 sau 10.00, să aleagă o pauză de masă de o oră sau doar jumătate de oră, păstrând totuşi cele opt ore lucrătoare.
2. Compensarea cu timp liber.
3. Reorganizarea proceselor de lucru într-un mod mai eficient.
4. „Buzz box” – un instrument de culegere directă a feedbackului, având la bază un chestionar cu cinci întrebări adresate subordonaţilor direcţi. Răspunsurile acestora îl ajută pe manager să iniţieze acţiuni corective imediate la nivelul climatului de echipă şi să menţină astfel o cultură pozitivă şi prietenoasă. Nivelul de angajament al echipei este evaluat în Orange ca indicator de performanţă managerială.

Andreea Pătraşcu, Training & Organisational Development Manager

S-a alăturat companiei în 2002, când s-a angajat în departamentul de vânzări. În prezent alcătuieşte alături de echipa ei strategia de training şi dezvoltare organizaţională a companiei.

Este pasionată de sporturile de iarnă, dar şi de pictură şi bricolaj.

Mediul de lucru

Dacă în afara biroului, angajaţii sunt încurajaţi să experimenteze ateliere dintre cele mai diverse, în companie spaţiile de lucru au fost amenajate în aşa fel încât să fie cât mai relaxante. „Iniţial s-a pornit cu reorganizarea şi decorarea spaţiului dedicat instruirii. De aceea centrul de training a fost redecorat astfel încât să inspire şi să surprindă plăcut participanţii care vin să se instruiască“, explică Andreea Pătraşcu.

Pentru că este cunoscut că mediul în care lucrează ajută şi stimulează pozitiv angajaţii, în momentul reamenajării am acordat atenţie atât standardelor clasice de organizare a spaţiului, precum alocarea acelui minim de metri pătraţi pentru fiecare angajat, cât şi decorării încăperilor. „De curând se lucrează împreună cu departamentul de real estate la organizarea unor spaţii de relaxare care să susţină ocaziile şi momentele de destindere care îi ajută pe angajaţi să treacă mai uşor peste momentele mai solicitante şi să le susţină pe termen lung efortul“, spune Training & Organisational Development Managerul.

La nivel de politică organizaţională, compania a ales să monitorizeze constant climatul şi sănătatea organizaţiei prin indicatori specifici care arată zonele de business cu un grad de risc ridicat de stress ocupaţional. Ce înseamnă acest lucru? Sunt luate în considerare aspecte precum procentul de concedii medicale, procentul de ore suplimentare, măsura în care angajaţii îşi iau concediul de odihnă, nivelul de angajament, răspunsurile angajaţilor la studii care definesc cultura şi calitatea mediului de lucru. Analiza acestor monitorizări este comunicată managerilor responsabili, pentru a lua măsurile specifice.

Management by Walking Around

Global e-Business Operations Center (GeBOC), parte a grupului Hewlett-Packard (HP) este o companie cu niveluri ierarhice şi structuri clar delimitate, dar care are, în acelaşi timp, o echipă de angajaţi deschisă şi prietenoasă. Când sunt obosiţi, au posibilitatea să meargă în sala de relaxare. Şi pentru că România este una dintre cele mai „muncitoare” ţări din Europa (ca număr de ore lucrate săptămânal), HP GeBOC a lansat în 2010, tot pentru angajaţi, un program dedicat „stării de bine” – Winning with Wellness.

Cele de mai sus, dar și multe altele, nu sunt lucruri întâmplătoare, ci fac parte din viziunea lui Bill Hewlett și a lui Dave Packard, fondatorii companiei Hewlett-Packard, care și-au propus să aducă o contribuție societății prin oferirea de produse care să ușureze viața oamenilor, să susțină idealurile antreprenoriale și să construiască mediul de lucru în care viziunea se transpune în acțiune. „Nu cred în companiile care există numai pentru profit: lucrând pentru o companie, oamenii trebuie să şi contribuie cu ceva meritoriu la binele societăţii şi să fie preocupaţi de echilibrul dintre muncă şi viaţa personală“, spunea Dave Packard. Pentru a se asigura că sunt tot timpul conectaţi la realitatea organizaţională, aşa cum o văd şi o simt angajaţii, anual există diverse activităţi organizate de angajaţii HP GeBOC într-un program special adresat colegilor lor, respectiv concursuri de fotografie. „În fiecare an construim o echipă de proiect, cu reprezentanți din toate departamentele și de la toate nivelurile ierarhice, care, plecând de la cele relevate de sondaj, implementează inițiative care să îmbunătățească sau să menţină gradul de satisfacție al angajaților“, precizează Alexander Weigl, Managing Director HP GeBOC.

Starea de bine a angajaţilor

Winning with Wellness este un program extins, axat pe menținerea şi îmbunătățirea sănătății angajaților. Programul, la care s-au înscris majoritatea angajaţilor HP GeBOC, include de la seminarii de management al stresului, nutriţie, sesiuni de fitness, masaj, până la acces la sporturi ca înotul, tenisul, echitaţia. În cadrul acestor seminarii şi cursuri, angajații pot afla ce înseamnă o nutriție sănătoasă, cum să-și protejeze sănătatea, cum să gestioneze situațiile generatoare de stres sau cum să se mențină în formă chiar dacă au o activitate statică. De asemenea, pentru anumite perioade, angajații beneficiază de un mic dejun sănătos şi gustări ce includ multe fructe. În cadrul programului s-a organizat și o competiție la nivel global, între centrele HP din toată lumea, competiție denumită „HP Global Wellness Challenge“. În cadrul acesteia, angajații au format echipe și, timp de 12 săptămâni, au participat la o serie de activități sportive sau programe de îmbunătățire a sănătății. Aceasta a însemnat şi lucrul în echipă, motivare, dar şi premii, relaxare și distracție pentru toți participanții.

Pe lângă participarea la programul la nivel de grup, există diverse activităţi exclusiv pentru angajații din GeBOC, respectiv concursuri de fotografie, meșteșugărit, „vânătoare de comori“, creație literară și decorare de birou, dar şi târguri de carte sau chiar depășirea de recorduri mondiale. „Așa se face că, în septembrie 2011, GeBOC a stabilit recordul mondial pentru cel mai mare dans cu umbrela, certificat de Guinness World Records“, spune Alexander Weigl, Managing Director HP GeBOC.

Timp de lucru flexibil şi manageri prietenoşi

Atunci când nu participă la programe de relaxare, de însuşire de noi cunoştinţe sau la doborâre de recorduri mondiale, angajaţii GeBOC lucrează. Timpul de lucru este însă o resursă extrem de importantă, de aceea programul de muncă este flexibil. Fiecare manager urmăreşeste să distribuie echilibrat lucrul în echipă, folosește instrumente de evaluare care să îi permită cunoașterea nivelului de expertiză și eficiență al fiecărui angajat, astfel încât să poată gestiona corect volumul și complexitatea activităților. De asemenea, pentru că se lucrează în spații deschise, birourile managerilor, sunt în același loc cu cele ale celorlalți angajați.

„Management by walking around“ este un alt concept promovat de fondatorii HP şi păstrat până în prezent. Managerul general este frecvent prezent printre angajaţi şi disponibil pentru a discuta cu toți, indiferent de poziţia lor în companie. „Mai mult, există o serie de întâlniri speciale cu managerul, cum ar fi «coffee talk», «breakfast», «leaders talk», «supervisors lunch», în cadrul cărora se discută liber despre preocupările și inițiativele angajaţilor“, adaugă Alexander Weigl, Managing Director HP GeBOC.

Cum arată birourile angajaţilor HP GeBOC? Sunt în general albastre, ca logo-ul companiei, dar fiecare angajat își poate personaliza spaţiul de lucru. Spațiile deschise sunt delimitate între echipe, care au la rândul lor diverse elemente specifice. „Astfel, avem de la steaguri, care identifică echipele, până la poze de grup, panouri de onoare, fotolii anti-stres, TV-uri în sălile de mese, touchscreen-uri HP, unde avem acces la ultimele știri, filme realizate de angajaţi şi companie“, spuneAlexander Weigl, Managing Director HP GeBOC.

Distracţie, dar şi educaţie

Fiecare angajat HP GeBOC are acces la o bibliotecă cu peste 20.000 de trainguri online, cursuri pentru certificări profesionale acordate de instituţii internaţionale, programe educaţionale, de dezvoltare personală, coaching şi mentoring. Fiind o companie globală, care activează în domeniul tehnologiei informaţiei, şi lucrând uneori în echipe virtuale, angajaţii au acces la comunicarea electronică facilitată de platforme online, serviciul de mesagerie instant, conferinţele prin telefon şi HP Halo Rooms – sălile virtuale de conferinţă, echipate cu echipament audio-video de cea mai bună calitate, care le dau participanţilor senzaţia că stau în aceeaşi încăpere.

În acest moment, media de vârstă în cadrul Hewlett-Packard Global e-Business Operations Center (GeBOC) este de 27 de ani, o medie apropiată de cea a altor centre similare HP din lume.

„Doar un robot poate să respecte toate termenele limită şi să muncească fără pauză.“

Ne petrecem din ce în ce mai multe ore muncind, fie că suntem la birou, fie că suntem acasă trimiţând e-mailuri sau sms-uri. Dezvoltarea tehnologiei nu ne ajută deloc în păstrarea acelui echilibru perfect între viaţa personală şi cea profesională. Cătălina Dumitrescu, psiholog clinician specialist, psihoterapeut în psihoterapie cognitiv- comportamentală în cadrul MedLife, spune că angajatul ideal nu există şi că nu trebuie să ne transformăm în roboţi.

Care este echilibrul pe care ar trebui să-l păstreze fiecare angajat între viaţa personală şi cea profesională?

Atunci când vorbim de echilibru ne raportăm la o stare în care funcționăm normal, armonios, fără excese. Ca noi să ne menținem starea de echilibru este important să știm să ne gestionăm timpul, astfel încât să existe un timp pentru muncă, un timp pentru familie, un timp pentru prieteni și un timp pentru noi înșine. Acest lucru se poate realiza în situația în care noi ne petrecem la locul de muncă între opt și zece ore pe zi, știm să spunem NU sarcinilor extra, evităm competiția „dăunătoare“. Munca are latura ei pozitivă, care ne aduce satisfacţii, ne dă utilitate, dar poate deveni dăunătoare în momentul în care devine refugiul nostru.

Cât de periculos este pentru oameni să îşi petreacă mai mult de 10 ore pe zi muncind şi să se mulţumească cu viaţa trăită online, pe reţelele sociale?

Peste zece ore de lucru pe zi înseamnă a se merge într-o extremă, iar dacă din acest lucru viaţa persoanei ajunge să fie trăită pe reţele de socializare, cred ca ar trebui să-şi pună un semn de întrebare. Reţelele de socializare sunt o supapă a faptului că persoana în cauză nu mai reuşeşte să stabilească o relaţie în plan real, ajunge să se depersonalizeze şi să trăiască o viaţă creată artificial. Este, într-adevăr, un minus al tehnologiei avansate acest mod online de a trăi.

Câţi oameni ajung la psiholog din cauza stresului de la serviciu? Care sunt principalele cauze?
În ultima perioadă, din cauza condiţiilor socio-economice pe care le traversăm, numărul oamenilor afectaţi de diferite tulburări psihice a crescut. Persoana afectată de stres poate somatiza în plan fizic sub forma atacurilor de panică, a gândurilor obsesive. Abia atunci se îndreaptă spre un medic, iar către psiholog ajunge în urma investigaţiilor medicale. Unii pacienţi acceptă destul de greu că problema cu care se confruntă e de natură psihogenă şi nu organică.

Ce programe de stres management există la ora actuală?

În companiile multinaţionale există traininguri axate pe dezvoltare personală, comunicare, managementul timpului. În plus, se organizează team buildinguri la care participă angajaţii şi care sunt extrem de utile pentru o mai bună cunoaştere a colegilor într-un mediu informal, creştere a coeziunii grupului, dezvoltare de amiciţii, prietenii între colegi.

Apăruse la un moment dat în Statele Unite o idee că cei mai buni angajaţi sunt femeile divorţate cu copii. Este „portretul ideal” al angajatului o deformaţiei a capitalismului?
Angajatul ideal nu există, cum nu există nici omul perfect. Este un mit, o utopie să spunem că ar exista aşa ceva. Un angajat care să fie pe placul tuturor celor din jur nu are cum să existe în plan real, poate fi un robot, iar atunci sigur poate să respecte toate termenele limită, să muncească fără pauză, să nu solicite nimic. Dar până şi robotul se poate strica.
Da, pot spune ca este o deformaţie a capitalismului acest mit, acest ritm intens al câmpului muncii din ziua de azi, care nu face decât să ducă la presiune crescută şi la boală fizică şi psihică.

Există o distanţă optimă faţă de serviciu? Cât de mult te influenţează un drum de o oră spre serviciu cu mijloacele de transport în comun sau cu maşina prin aglomeraţie?

Nu ştiu dacă există studii în acest sens, cât ar trebui să dureze drumul spre locul de muncă, dar cu siguranţă că mersul în trafic, prin aglomeraţie, fie că este cu autoturismul propriu sau cu mijloacele de transport în comun, va da naştere unei stări de tensiune, de iritabilitate, de anxietate. Aşadar, este recomandat ca locul de muncă să fie la o distanţă cât mai apropiată de casă, astfel încât angajatul va putea să reducă factori cum ar fi aglomeraţia, durata mare a drumului, factorii care cauzează stres psihic.

Care este vârsta de la care angajaţii din zilele noastre se gândesc la întemeierea unei familii? Când credeţi că este prea târziu?

Nu cred că există o vârstă propice, dar sigur că, în conformitate cu psihologia vârstelor, în perioada de tânăr-adult, respectiv între 24 şi 35 de ani, se intensifică experienţa profesională şi se dezvoltă statutul de părinte. După 45 de ani cred că este mai dificil să-ţi întemeiezi o familie. Din punct de vedere biologic corpul femeii nu mai poate să aducă pe lume un copil, dar şi psihologic scade disponibilitatea, răbdarea, toleranţa, se stabilesc mai greu relaţii noi. Pe de altă parte, sunt persoane care spre 40 de ani îşi întemeiază o familie, pentru că atunci se simt pregătite să facă faţă responsabilităţilor pe care le implică o familie.

În preajma Zilei Internaţionale a Femeii s-a vorbit despre o discriminare la angajare a celor care îşi doresc să devină mame. Ce soluţii există pentru a elimina acest fapt?

Nu ştiu dacă în plan real chiar există sau dacă putem generaliza că toate companiile evită angajarea femeilor care îşi doresc să devină mame. În momentul în care o companie angajează o femeie tânără care are experienţă profesională îşi asumă că aceasta, la un anumit moment, îşi va dori o familie şi un copil. Cred că este o etapă inevitabilă pe care compania respectivă şi-o asumă, iar în ziua de astăzi companiile internaţionale pun la dispoziţia mamelor, ajutate şi de legislaţie, camera de alăptat, creşa companiei, diferite facilităţi, pentru ca respectiva mamă să revină la lucru şi separarea de copil să fie una uşoară.

Cauzele stresului la job

Stresul psihic exprimă o neconcordanţă între resursele, abilităţile, capacităţile omului şi cerinţele şi necesităţile impuse acestuia. Cauzele pot fi multiple, ca de exemplu:

• suprasolicitarea (cantitativă şi calitativă);

• subsolicitarea;

• munca sub presiunea timpului şi a termenelor limită;

• numărul mare de ore de muncă;

• orarul inconvenabil;

• călătoriile prea frecvente;

• condiţii de muncă improprii;

• acoperirea pierderilor din venituri proprii etc.

• birocraţia excesivă;

• absenţa participării la luarea deciziilor;

• adaptarea la schimbările tehnologice rapide;

• relaţiile cu superiorii, subordonaţii, colegii;

• nepromovarea sau promovarea prea rapidă.

Articol preluat din Revista Cariere de aprilie. Pentru detalii legate de abonare, click aici