Ce impact are personalitatea în chestiunile de sănătate şi securitate în muncă?
Am avut ocazia să îmbin în acest intermezzo de iarnă o mini-vacanţă în Austria şi apoi pe meleagurile mioritice, undeva în Munţii Făgăraş, într-un peisaj feeric şi sălbatic.
În mai bine de 12 ani de resurse umane şi de psihologie aplicată am avut ocazia să reflectez la aspecte precum de ce fac oamenii ceea ce fac, de ce se comportă cum se comportă, ce reputaţie creează comportamentul, ce reacţii au oamenii în condiţii de presiune etc. Deformaţie profesională sau nu, nu mă pot abţine să nu observ şi să nu evaluez chiar şi în situaţii uzuale, de zi cu zi, anumite reacţii, acţiuni şi comportamente. În trafic, nu pot să nu observ şi să nu meditez la acest aspect, că o mare parte dintre noi, românii, nu respectăm prea consecvent regulile şi că mergem pe „muchia legii”. Se pare că pe mulţi acest lucru nici nu îi deranjează, fie că vorbim de pietoni sau de conducători auto. Când ieşi din graniţele României, aceste realităţi parcă dispar şi apar alte repere comportamentale.
Este oare în ADN-ul nostru psihologic să luăm în glumă mai mult decât alţii regulile? Este oare în firea noastră mai mult decât a altora să vedem că orice chestiune legată de siguranţă, securitate şi sănătate în munca este o „exagerare” sau „o tichie de mărgăritar”? Anii de dinainte de `89 să ne fi antrenat un curaj care de multe ori este sinonim cu inconştienţa. Numai dacă luăm subiectul circulaţiei, la nivel de România, statisticile ne informează că suntem în topul ţărilor cu cele mai multe accidente.
După ce am luat contact pentru câteva zile cu modul de a fi al vienezilor, atenţi şi respectuoşi la orice reguli de convieţuire şi de siguranţă, oriunde, la locul de muncă, pe stradă, în restaurant, am avut etalonul de comparaţie proaspăt în minte pentru ce se întâmpla la noi.
De la aspecte banal de simple, cum ar fi că „ei” chiar stau pe loc la culoarea roşie a semaforului, la faptul că ai noştri trec nestingheriţi în grupuri mari pe roşu, de la aşteptatul respectuos în maşină până se pune în mişcare coloana din faţă, la claxonatul energic şi iritat autohton atunci când nu se poate face nimic decât aştepta într-o coloană, de la modul în care stau în ordine, în „şir indian” pe scara rulantă din metrou, la îmbulzitul pe mai multe rânduri, deşi nu avem unde înainta…
Cam aşa am putea descrie, cu zâmbetul pe buze, realităţile de zi cu zi de la „ei” şi de la „noi”, atunci când vine vorba de a respecta şi a urma reguli de siguranţă.
Înapoi la vacanţă.
Revelionul l-am făcut, fără prea multă planificare, în ţară, într-o locaţie, cum spuneam, feerică şi sălbatică pe Transfăgărăşan. A fost frumos şi m-a pus şi pe gânduri. M-am plimbat cu o telecabină pe care se vedea puternic patina timpului, ajutată de multe zgârieturi ale turiştilor şi scârţâindă din toate încheieturile, despre care şi însoţitorul nostru spunea că de abia aşteapta să o schimbe la vară. Am asistat la o scenă ca în filme, în care nişte turişti cu o maşină 4×4 au dat la o parte pilonii de beton ce închideau accesul pe tronsonul respectiv de Transfăgărăşan, pornind pe un traseu accidentat, înzăpezit şi practic inaccesibil. Am ascultat stupefiată remarcile patronului locaţiei unde stăteam la ascultarea poveştii cu turiştii imprudenţi: „ce să le fac… doar nu o să anunţ salvamontul sau vreo autoritate locală pentru nişte bezmetici”…
În fine, se poate să fie în ADN-ul nostru… sau în lipsa noastră de conştientizare a consecinţelor unor astfel de acţiuni şi reacţii.
În breasla psihologică vorbim de un soi de „iluzie” care apare la unii oamenii în anumite situaţii, „iluzia controlabilităţii” şi de un sindrom al „omnipotenţei” (care face ca cel /cea în cauză să gândească în modelul: „mie nu mi se poate întampla acest lucru”).
Psihologii arată că există o serie de trăsături de personalitate care sunt responsabile de modul în care ne raportăm la reguli, proceduri cu impact asupra siguranţei şi sănătăţii atât în context personal, de zi cu zi, dar şi în context de muncă. Iată mai jos câteva trăsături de personalitate cu impact în siguranţă şi sănătate.
| Comportamente asociate care pot conduce la riscuri, incidente, accidente | Comportamente asociate care previn riscurile, incidentele şi accidentele | |
| Echilibrul emoţional | Persoanele tensionate, agitate, anxioase se pot panica mai uşor în situaţii neobişnuite, critice şi pot provoca mai multe incidente sau accidente. | Persoanele calme, care fac faţă cu bine stresului şi situaţiilor limită tind să fie implicate sau responsabile de mai puţine incidente sau accidente. |
| Prudenţa | Persoanele care sunt mai aventuriere, nu respectă regulile sau consideră că le pot aplica ocazional doar, persoanele care în mod natural îşi asumă mai multe riscuri sunt implicate sau responsabile mai des de accidente şi incidente şi îşi pot pune în pericol sănătatea. | Persoanele care sunt mai riguroase, atente la reguli, care le respectă şi le aplică întocmai, conformiştii sunt predispuşi mai puţin către riscuri şi accidente în orice context. |
| Ambiţia, siguranţa de sine | Persoanele care sunt sigure pe sine, arogante chiar, tind să ignore feedback-ul, sfaturile şi informaţiile primite de la cei din jur, putând fi mai predispuse către a face greşeli şi a determina incidente sau accidente. | Persoanele care sunt deschise să afle şi să fie la curent cu noi informaţii şi care nu au un nivel peste optim de încredere în forţele proprii sunt mai puţin inclinate spre a comite erori. |
| Sociabilitatea | Persoanele care sunt mai gregare, care au nevoie şi iniţiază mai des contactul cu ceilalti pot avea dificultăţi în a-şi menţine atenţia concentrată pe sarcini monotone sau repetitive şi pot comite în astfel de situaţii erori. | Persoanele mai rezervate, cu o mică nevoie de interacţiune cu alţii, performează mai bine şi mai sigur în activităţi monotone care necesită concentrare, vigilenţă. |
Mădălina Bălan este Managing Partner HART Consulting.
Mai multe detalii şi studii de caz despre acest subiect puteţi afla participând la Conferinţa „Cultura organizaţională: sănătate şi securitate în muncă”, organizată de HART Consulting și susținută de revista Cariere, din 12 februarie.