Cătălin Drulă, omul cu autostrăzile
În viața de zi cu zi, de mai bine de zece ani, Cătălin Drulă este inginer software. Olimpic doi ani la rând la informatică în liceu, astăzi este licențiat și are un master în Computer Science, după cinci ani petrecuți la studii la Universitatea din Toronto, unde a ajuns cu bursă. S-a întors apoi în România – și nu a stat degeaba. Munca de inginer l-a obligat să călătorească prin țară, așa că a constatat rapid cât de rău stau lucrurile la capitolul infrastructură. „După drumuri foarte-foarte proaste, respiri ușurat când dai de o porțiune de autostradă, te bucuri de cât de bine poate fi și te întrebi: de ce nu se poate și mai bine?
Așa m-am întrebat și eu, acum vreo patru ani, de ce nu avem autostrăzi.” Și-a dat singur răspunsuri, dar incomplete. În primii 20 de ani după Revoluție, nu aveam bani de drumuri însă, de la un punct încolo, Uniunea Europeană a pus la dispoziție fonduri serioase, miliarde de euro, tocmai ca să ne rezolvăm problemele. „Prin 2006-2007, după aderare, ni s-a spus că o să avem bani să construim, așa că am crezut și eu că o s-avem autostrăzi! După patru-cinci ani, când am văzut că nu se-ntâmplă, m-am întrebat de ce nu sunt. Și-am mers pe fir și am descoperit că bani există, într-adevăr, dar că nu putem să-i cheltuim… sau nu suntem în stare.”
Comunitatea peundemerg.ro / Pro Infrastructura
A aflat tot ce voia să știe pe forumul pasionaților de infrastructură. Depășind stadiul eternelor discuții sterile „pe internet”, unde mulți voinici se-adună, dar nu concretizează nimic, „forumiștii” au coborât pe teren și s-au apucat de treabă, povestește Cătălin. La început se întâlneau pe forumul internațional skyscrapercity.com; în 2011 s-au retras pe propriul forum, peundemerg.ro, iar în 2015, comunitatea s-a metamorfozat în ONG-ul Pro Infrastructura.
De ani buni, urmăresc cu încăpățânare starea căilor de transport și șantierele, fotografiază, filmează, analizează date și cifre, monitorizează construcții și reparații, contracte, oferte, tărăgănările licitațiilor, fezabilitatea, fondurile UE, proiectele tehnice, acordurile de mediu și autorizațiile și, în fine, bunul mers al lucrărilor – atunci când ele chiar se întâmplă.
Membrii comunității peundemerg.ro / Pro Infrastructura sunt oameni obișnuiți, cu joburi și interese cât se poate de diferite, care au învățat toate subtilitățile domeniului. Iar una dintre cele mai importante misiuni pe care și le-au asumat a început din momentul în care Ministerul Transporturilor a sistat monitorizarea și filmarea din avion a marilor șantiere, la începutul guvernării Ponta, în 2012. După ce autoritățile au decis să întrerupă acțiunile de monitorizare – plătite din bani publici – care ne arătau dacă constructorii își fac treaba, forumiștii au pus mână de la mână și au plătit din propriul buzunar zboruri din avion sau elicopter și filmările necesare.
„Noi, ăștia de pe forum, am zis: lasă, că facem singuri. Am făcut contract cu o firmă de filmări aeriene și am început să le facem noi, cetățenește”, spune Cătălin. Din 2012 și până azi, toate filmările ajung pe forum, de unde presa le poate prelua și populariza liber – desigur, cu citarea sursei. La nivelul solului, sunt realizate fotografii și filmări din afara și dinăuntrul șantierului, postate și ele online. Respinși inițial de muncitori sau de responsabilii companiilor constructoare, forumiștii au ajuns să fie în cele din urmă priviți cu încredere. Mai mult decât atât, li se cere sfatul și li se vorbește despre problemele din spatele șantierului – cum ar fi faptul că echipele muncesc, dar banii pentru lucrări întârzie să intre în conturile constructorului.
Zorii Pro Infrastructura, pe la amiaza acțiunilor concrete
Ocupați cu munca de zi cu zi, forumiștii au înțeles destul de târziu că e mai eficient să te organizezi într-un ONG pentru a direcționa fonduri pentru orice fel de cauză – în exemplul de față, banii donați chiar de ei pentru monitorizarea șantierelor. În plus, aveau nevoie de o identitate, pentru că deja presa începuse să cunoască și să vorbească despre voluntariatul lor proinfrastructură după modelul „forumiștii au făcut” și „forumiștii au dres”.
Dar, chiar înainte de a avea un nume, ei mergeau la consultări cu oficialii CNADNR, CFR și ai Ministerului Transporturilor, beneficiind totodată de sprijin din partea Comisiei Europene. Au pus presiune pe autorități, solicitând informații și făcând interpelări către companii și miniștrii de resort, iar una dintre cele mai importante realizări a fost că, după luni de zile de dezbateri pe tema Master Planului de Transport al României, au reușit să pună din nou autostrada Sibiu-Pitești pe primul loc în lista priorităților. Și asta după ce, în timpul discuțiilor directe pe acest subiect, Cătălin și colegii săi puteau da lecții însuși ministrului Transporturilor. Care ministru? Oricare dintre cei perindați prin guvernele ultimilor trei ani.
Implicați din diaspora
Sunt cinci membri astăzi în consiliul director al organizației în afară de Cătălin Drulă. Paul Barabaș, președintele Asociației Pro Infrastructura, este un tânăr specialist în aviație, în timp ce Ionel Ciurea, implicat în strângere de fonduri și parteneriate, este cel care a creat forumul peundemerg.ro. Ciprian Pătru se ocupă de obiectivele de infrastructură din zona Clujului. Florin Tămaș face parteneriate cu autoritățile locale și este expert în fonduri europene. Mihai Croicu face analiza tehnică în strategia și scrisorile oficiale emise de ONG, publicând și articole pe platforma Contributors.ro.
De menționat că Mihai locuiește la Uppsala, în Suedia, unde nu se confruntă cu neajunsurile drumurilor noastre… și nici nu e singurul expat din Pro Infrastructura! Comunitatea adună câteva zeci de oameni competenți: toți se implică și donează banii necesari în acțiuni. „Implicarea noastră e de timp și de energie, nu suntem remunerați. Suntem voluntari”, spune Cătălin, care nu se pricepe la contabilitate și n-a făcut calculul banilor investiți pentru progresul drumurilor.
Estimează totuși că, pentru cele circa 30 de filmări aeriene realizate în trei ani și jumătate, s-au cheltuit cam 15.000 de euro din buzunarul lor, fără a mai pune la socoteală miile de ore petrecute în cercetare și documentare. De altfel, acest final de an marchează prima strângere de fonduri care iese din granițele comunității peundemerg.ro, pentru o dronă mică și nu foarte scumpă care ar urma să „vadă” pentru noi ce se întâmplă pe șantierele esențiale ale României.
Pentru Cătălin și colegii săi, întreaga experiență s-a transformat într-un fel de „a doua specializare”. Consideră însă că doar oamenii cu pregătire specifică și cu dorința de a face treabă trebuie să ajungă în companiile dedicate acestui domeniu, ceea ce, spune el, nu se întâmplă nici la nivel de manageri, nici la nivelurile inferioare. „Cei cu intenții bune sunt marginalizați rapid, nu ajung în structurile de conducere.” Exemplele pozitive, pentru că ele există, vin din zona companiilor în care managerii numiți sunt mai tineri și au apucat să lucreze și în mediul privat, spune Cătălin. „Sper să ajungem la momentul în care CNADNR și CFR să fie conduse așa de bine, încât noi să nu mai avem ce să facem cu implicarea cetățenească. Să facem doar poze frumoase cu infrastructura.”
Drumul de suflet: autostrada Sibiu-Pitești
De ce? „Ar lega rapid și sigur fostul Regat de Transilvania și de restul Europei. Beneficiile sunt greu de cuantificat, începând cu viețile oamenilor, care se pierd în număr mare pe Drumul Național 7, intens circulat. Timpul pierdut pe drum s-ar reduce la jumătate, ceea ce înseamnă consum redus de combustibil; traficul de marfă ar crește; transportul devine predictibil. În momentul de față, nu știi când se închide drumul, dacă se produc căderi de pietre, reparații… câte ore faci. Apoi, dezvoltarea economică: dintr-odată, dacă vrei să vii să deschizi o afacere de la Sibiu în Pitești sau Curtea de Argeș, orașele astea n-ar mai fi „dincolo de munți”, ci la 40 de minute distanță. Se deschid perspective economice pentru toată țara, inclusiv pentru legarea Portului Constanța de Europa. E foarte important, ar face din România un hub regional, un nod de transport.”
Dar asta nu e tot: „Cade și o barieră psihologică, o să ni se pară mai mică România. Nu se știe când, ce-i drept, cât păr alb vom avea atunci, dar… Este ca drumul de acum 15 ani către Constanța, când făceai și cinci-șase ore cu mașina. Pe autostradă, azi ajungi să faci două ore de la bloc până pe plajă. Constanța a devenit așa, o anexă.”
Înmulțirea cu zero
Ce spune inginerul de software priceput la infrastructură despre perspectivele pe termen scurt și mediu, într-un an în care progresul autostrăzilor are un minus în kilometri realizați? „Dacă nu schimbăm nimic, perspectivele sunt foarte proaste. Nu sunt speranțe de mai bine decât în cazul unei reforme radicale a domeniului: instituțională, a resursei umane, scoaterea CFR și CNADNR de sub controlul politicului, angajarea de oameni competenți, măsuri legislative care să elimine piedicile birocratice. Fără lucrurile astea, care necesită curaj – pentru că, practic, trebuie create de la zero noi structuri –, lucrurile nu vor evolua.” Sistemul e greu de reformat, dacă nu chiar imposibil, iar semnalele sunt proaste, spune Cătălin, pentru că, la numirea noului ministru de resort, s-a vorbit despre „continuitate”. Ca la înmulțirea cu zero: când continui ceva creat pe un dezastru, nu poate să iasă bine.
Fără complexe
Cu hotărâre, Cătălin luptă alături de colegii săi pentru o cauză pe care poate alții nici măcar n-o înțeleg – câte ONG-uri pentru infrastructură cunoaștem, în fond? S-au certat cu miniștri și cu oamenii care iau deciziile. Și totuși… „O să fiu modest și n-o să spun că mă simt specialist… Poate că la un moment dat am avut și acel complex al impostorului (teama constantă a oamenilor competenți cum că realizările lor vor fi subaevaluate – nota autorului). Dar când am văzut ce fel de oameni sunt în companiile astea, m-am simțit, brusc, foarte competent. În continuare cred însă că acolo trebuie să existe oameni de meserie care să-și facă treaba”, încheie Cătălin Drulă, „omul cu autostrăzile”.
Acest material a fost publicat în numărul din decembrie al Revistei CARIERE. Între timp, Cătălin Drulă, a fost numit consilier al premierului Dacian Cioloș pe probleme de infrastructură.