Brandul personal: Imagine premeditată
Online-ul este practic un cazier virtual pentru fiecare dintre noi. Ce facem și ce spunem rămâne acolo și, desigur, poate fi folosit împotriva sau în favoarea noastră, explică analistul media Iulian Comănescu. Google poate fi prietenul tău în cazul în care vrei să știi unde te poziționezi și dacă ceea ce faci pentru a deveni cunoscut e corect sau nu. E de dorit să nu ai niciun rezultat irelevant pe primele trei pagini, dacă îți cauți numele pe motorul de căutare, și niciun rezultat negativ pe prima pagină. Un rezultat irelevant se poate referi la o coincidență de nume. „De pildă, pe mine mă cheamă Iulian Comănescu, la fel ca pe un fost prefect PSD de Vâlcea. Doar că Iulian Comănescu din Vâlcea e un tip foarte puțin vizibil pe Google”, iar informațiile despre el se vor regăsi într-o pagină îndepărtată de rezultate.
De la virginitate la notorietate
Online-ul este practic un cazier virtual pentru fiecare dintre noi. Ce facem și ce spunem rămâne acolo și, desigur, poate fi folosit împotriva – sau în favoarea – noastră. Google poate fi prietenul tău în cazul în care vrei să știi unde te poziționezi și dacă ceea ce faci pentru a deveni cunoscut e corect sau nu. Este de dorit să nu ai niciun rezultat irelevant pe primele trei pagini, dacă îți cauți numele pe motorul de căutare, și niciun rezultat negativ pe prima pagină. Un rezultat irelevant se poate referi la o coincidență de nume. „De pildă, pe mine mă cheamă Iulian Comănescu, la fel ca pe un fost prefect PSD de Vâlcea. Doar că Iulian Comănescu din Vâlcea e un tip foarte puțin vizibil pe Google”, iar informațiile despre el se vor regăsi într-o pagină îndepărtată de rezultate. „Google știe foarte bine ce se spune despre tine și știe să pondereze informațiile despre tine de pe internet”, spune analistul media.
Aceasta ar fi o măsurătoare cantitativă. Cea calitativă ne spune, la o scară mai mult sau mai puțin subiectivă, cum stăm în parametrii României. Câteva zeci de mii de rezultate înseamnă că „ai notorietate”, câteva mii spun că „ești vizibil”, iar câteva sute de rezultate sau mai puțin spun că „ești aproape virgin în online”. Peste nivelul de zeci de mii de rezultate vorbim deja de celebritate, iar aici îl putem da drept exemplu pe fostul președinte, Traian Băsescu.
Brandul personal corect făcut la nivel conștient în România ține tot de online, iar primii antreprenori care au obținut notorietatea folosindu-se de această unealtă vin tocmai din zona consultanței în comunicare. Odată cu câțiva jurnaliști care scriu și astăzi, ei sunt primii care s-au preocupat de acest aspect, păstrând și crescându-și propriul nume, pornind de la un blog. Printre ei, Cristian Manafu (manafu.ro), Victor Kapra (victorkapra.ro), dar și Iulian Comănescu (comanescu.ro). Cu toții s-au poziționat în zona zecilor de mii de rezultate pe Google.
„Așa da”.
Cătălin Tolontan nu s-a limitat la sport, ci a mers mult mai departe, spre jurnalismul de investigație, anchetele publicate pe gsp.ro fiind puncte de pornire pentru anchete în justiție. Jurnalist cu excelentă reputație și redactor-șef al Gazetei Sporturilor, el și-a poziționat însă brandul personal prin intermediul blogului tolo.ro.
Desigur, pentru profesioniștii din comunicare sau jurnalism este mai simplu să îți construiești un profil solid, un brand personal cu bătaie lungă, dar și câțiva antreprenorii sunt la înălțime. George Butunoiu, cunoscut profesionist de resurse umane, are propriul site+blog dedicat domeniului HR (georgebutunoiu.com/blog), dar a divagat cu succes și către recenzii de restaurante, pe restograf.ro.
Radu Georgescu, fondatorul Gecad, ține un Jurnal de Antreprenor (radugeorgescu.ro) în limba engleză, fiind cunoscut drept omul de afaceri cu cele mai multe şi mai cunoscute exituri de pe piaţa noastră (patru businessuri vândute pe sume serioase către companii precum Microsoft sau Naspers). Totodată, viaţa sa personală este cu adevărat „personală”, ținută departe de ochii presei.
Nu poate fi minciună, dar se ajustează. „Publicul n-are răbdare”
În acest context, ne-am întrebat: ce trebuie să ajungă la public, pe interent, din ceea ce fac oamenii cu notorietate? Brandul personal este practic imagine premeditată, construită cu un scop, iar scopul clasic este lucrativ. Pe lângă faptul că nu poate fi o minciună, brandul personal presupune o ajustare, o optimizare. „Ceea ce fac sau spun pe internet se leagă într-un fel sau altul de meseria și businessul pe care le am: comunicarea. Deci mult mai puțină lume va fi poate interesată de faptul că am un copil de cinci luni și jumătate pe care îl legăn pe picioare în timp ce vorbesc cu tine la telefon, sau de faptul că mă interesează aparatele foto vechi – deși asta e o poveste care intră cumva în zona de comunicare. Trebuie să sintetizezi ceea ce te duce spre zona profesională sau de business, pentru că oamenii nu au răbdare. Livrezi ceea ce te reprezintă profesional”, spune Iulian Comănescu.
Și aici avem un exemplu neobișnuit, de foarte demult, când Traian Băsescu a ieșit la rampă cu un joc online, în perioada în care conducea Primăria Capitalei. „O poveste în flash destul de primitivă, în care el se poziționa ca țintă, iar jucătorii îl anihilau. A fost ceva foarte eficient pentru un anumit public.” Și e natural, dacă ne gândim că imaginea fostului președinte s-a construit pe conflict – face parte din brandul său personal. Este ceva specific politicii, mai puțin comercialului, spune analistul media.
Educarea brandului personal
Nu oricine știe să facă branding personal pentru sine în mod natural, așa că în piață există o ofertă destul de largă de mentori pe această nișă. Pe scurt: banii circulă în zona trainingului pe branding personal. Pe lângă trainerii care lucrează „unu la unu” cu clientul care vrea să crească în vizibilitate și notorietate, învățându-l totul despre modul în care își poate construi imaginea, pentru zona de companii există preocuparea din clasa „unu contra mulți”, mai spune Iulian Comănescu. De exemplu, workshopuri sau traininguri pentru departamentele de comunicare sau marketing, cu o componentă de imagine personală foarte mare. Și asta pentru că, în afară de cunoștințele și uzanțele pe care cursanții le primesc, mai există și o componentă de resurse umane: workshopul sau trainingul respectiv devine un element motivațional pentru angajați, un bonus din partea companiei. Sunt uneori incluse și mini-sesiuni foto, unde li se pot livra fotografii reușite și potrivite pentru profilul de pe rețelele sociale, fie profesionale – LinkedIn, fie mai puțin profesionale – Facebook.
Networking
Online-ul e rege, dar nu absolut. Practic, de când există meserii pe lume, există și o formă de branding personal. Până la apariția internetului, au existat dintotdeauna recomandările pentru zugravi, tâmplari, avocați, medici și așa mai departe. În momentul în care numele tău este în piață, fiind recomandat către altă persoană, ai un brand personal. Pe care trebuie să îl întreții musai și offline. E nevoie să interacționezi cu oamenii, să mergi la evenimente, să păstrezi legătura cu cei din zona ta de interes profesional. La întâlniri, contacte, discuții, traininguri, conferințe, cursuri. Se presupune că ești sociabil, pentru că dacă nu ieși din carapace nu vei ajunge departe în demersul de a deveni cunoscut profesional.
„Interesul tău este interacțiunea cu o serie de persoane din cercuri profesionale sau de business pe care le vizezi. Trebuie să devii cunoscut și asta, bineînțeles, o faci făcând și spunând lucruri care intră în sfera asta.” Dincolo de asta, micile detalii fac diferența în evenimentele de networking – conferințe, ateliere, diverse întâlniri. Ne oferim cărți de vizită, o etichetă a eleganței chiar și astăzi, când toată lumea își dă «add» pe Facebook. Este un gest de prestanță, spune Iulian Comănescu.
Eticheta pe care ți-o pune adresa de e-mail
Tot de prestanță ține și adresa de e-mail, un tool surprinzător de branding la care unii nu se gândesc, deși ar trebui. „Ca și cărțile de vizită, invitațiile la nuntă sau anunțurile de decese din ziare, povestea asta cu adresa personală de mail rămâne conservatoare.” Cel mai bine, spune Iulian Comănescu, funcționează modelul „prenume.nume@ceva…, poate fi și yahoo, și gmail, pentru o persoană la începutul carierei”. Adresa din subsolul mailului are o importanță crucială pentru comunicare în cercurile profesionale. Cu toate acestea, în mod curios, mesaje de pe adrese ciudate primește toată lumea, cum ar fi, de la [email protected], și asta în contexte serioase. „În momentul în care trimiți un CV de pe un mail cu adresa asta, vei fi prea puțin luat în serios.” Riști așadar să nu fii luat în seamă de un angajator, colaborator sau potențial partener de afaceri.