„Garanţia pentru tineri˝ – stagii pentru tinerii români după 4 luni de la terminarea studiilor
În prezent, tinerii din Europa depun eforturi considerabile pentru găsirea unui loc de muncă sigur şi în domeniul studiilor efectuate. Cei mai mulţi acceptă compromisuri de joburi mai prost plătite, temporare, sau care nu au nimic de a face cu sectorul lor de expertiză. Această situaţie dificilă s-a agravat pe fondul crizei economice actuale, iar tinerii au devenit de cele mai multe ori cei dintâi în deciziile de a fi disponibilizaţi şi ultimii a fi angajaţi. Criza face ca mii de tineri să nu îşi găsească un loc de muncă şi câteva sute să fie mulţumiţi cu puţin, doar pentru că având în vedere situaţia existentă ar trebuie să se considere „norocoşi˝. A avea un job este prioritatea tinerilor de acum, a-ţi plăcea jobul devine un lux pentru cei mai mulţi.
Ba mai mult, Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) indica recent absenţa oricărei tendinţe de scădere a şomajului în următorii ani şi, în special, numărul îngrijorător de peste 7,5 milioane de tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani care nu sunt încadraţi profesional şi care nu urmează niciun program educaţional sau de formare.
În acest context, foarte recent, instituţiile europene au adoptat conceptul de „Garanţie pentru tineret˝. Potrivit propunerii făcute la bază de către Comisia Europeană, „Statele membre ar trebui să se asigure că tinerii beneficiază de o ofertă de muncă de calitate, de un program de formare continuă, de o ofertă de ucenicie sau de un stagiu în termen de patru luni de la ieşirea din sistemul de învăţământ sau de la pierderea locului de muncă.”
În prezent, România şi celelalte 27 de state membre definesc cele mai potrivite strategii pentru implementarea schemei „Garanţie pentru tineri˝, începând cu ianuarie 2014.
În cadrul Consiliului European de la Bruxelles, liderii europeni au convenit ca mecanismele financiare existente la nivelul UE să fie mobilizate pentru o acţiune imediată în vederea stimulării ocupării tinerilor şi combaterea şomajului. În acest sens, la nivelul Uniunii, direcţionarea acestor instrumente trebuie realizată într-o manieră coordonată, în special către regiunile în care şomajul în rândul tinerilor se află la un nivel ridicat, dar şi pentru zonele care se confruntă cu o rată scăzută a ocupării în rândul tinerilor.
Şefii de stat şi de guvern au pus accent pe încurajarea IMM-urilor, ca motor de creare de locuri de muncă pentru tineri, au subliniat importanţa avansării finanţării (frontloading) şi a utilizării rapide a fondurilor puse la dispoziţie statelor membre. Au afirmat că soluţiile identificate trebuie să fie în primul rând implementabile. S-a accentuat importanţa Serviciilor Publice de Ocupare şi a creării unei reţele europene ale acestora.
Un model foarte bun, asemănător programului „Garanţie pentru tineri˝ în sensul în care tinerilor li se oferă un loc de muncă, de ucenicie, un stagiu sau posibilitatea de a-şi continua studiile este deja pus în practică în Finlanda. Folosind o experienţă îndelungată în domeniul garanţiilor pentru tineret, guvernul finlandez doreşte ca noua garanţie să fie mai cuprinzătoare şi cu efecte de prevenire mai puternice. În Austria, o„garanţie de formare˝ a fost înfiinţată în anul 2008 pentru tinerii cu vârsta maximă de 18 ani; această garanţie este destinată tinerilor care nu au găsit un post de ucenic/stagiu într-o întreprindere, oferindu-le acestora posibilitatea de a-şi însuşi o meserie în cadrul unei instituţii de practică generală.
În afară de Finlanda şi Austria, aflăm dintr-un document de lucru al Comisiei Europene, că iniţiative similare există şi în alte state membre, acestea având capacitatea de a asigura succesul punerii în aplicare depline a garanţiei pentru tineret; de exemplu în Republica Cehă, Danemarca şi Franţa. „Este vorba de programe ce vizează ameliorarea competenţelor de gestionare a carierei şi orientarea profesională în şcoli, orientarea în carieră, instruirea tinerilor defavorizaţi în scopul prevenirii abandonului şcolar şi al facilitării trecerii de pe băncile şcolii în câmpul muncii, asistenţa în căutarea unui loc de muncă, orientarea individuală, stabilirea compatibilităţii între calificări şi posturile vacante, acordarea de subvenţii angajatorilor, sisteme de ucenicie şi de formare profesională˝. În România, nu există un astfel de instrument, de aceea, implementarea „Garanţiei pentru tineret˝ necesită atenţia tuturor autorităţilor competente. Acest program ne poate fi de foarte mare folos, dacă este implementat cum trebuie în structura naţională. Organizaţiile de tineret pot sprijini acest proces.
Garanţia va fi aplicată începând dinprimele luni ale anului 2014 şi pe scurt prevede următoarele: „Fiecărei persoane cu vârsta mai mică de 25 de ani, precum şi proaspeţilor absolvenţi cu vârsta maimică de 30 de ani li se va oferi un loc de muncă, un stagiu, o formare la locul de muncă, un loc de instruire sau o perioadă în cadrul unui atelier sau posibilitatea de actualizare a cunoştinţelor în termen de trei luni de la pierderea locului de muncă. Fiecărui absolvent i se va asigura un loc într-o instituţie de învăţământ din ciclul secundar superior, într-un program de formare profesională sau de ucenicie, într-un atelier pentru tineret, într-un program de perfecţionare sau altele.˝
România, ca stat cu 3 regiuni din 8 care se califică pentru „Garanţia pentru tineri˝, va trebui să definească, până la finele anului 2013, o strategie prin care să asigure pentru regiunile Centrul, Sud-Muntenia şi Sud-Est implementarea începând cu ianuarie 2014 a unor scheme de tipul „Garanţia pentru tineri˝.
Dan Luca este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România-UE” Bruxelles. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj.
Anda Ghiran este expert în afaceri europene în cadrul unei companii multinaţionale în sectorul eficienţei energetice la Bruxelles. Cu un background în jurnalism şi ştiinţe politice, Anda este student doctorand, finalizând o cercetare despre strategiile de comunicare ale Politicii Energetice în UE.