Tot ce trebuie să ştii despre Legea Dării în plată
Din start, se deosebesc două categorii de clienţi care pot apela la Legea 77/2016: debitorii care au imobilul deja executat de bancă, dar are în continuare veniturile grevate de rate către bancă şi debitorii la care creditul este în derulare, dar clientul se vede în imposibilitatea de a achita în continuare ratele.
Ca să poată apela la legea dării în plată, consumatorii trebuie să facă dovada că împrumutul a fost contractat cu scopul de a achiziţiona/construi/moderniza/amenaja/reabilita un imobil cu destinaţia de locuinţă sau creditul este garantat cu cel puţin un imobil cu destinaţia de locuinţă. Unii avocaţi susţin că pot fi date în plată odată cu imobilul şi creditele de nevoi personale contractate de împrumutaţi pentru a acoperi contravaloarea avansului. Bineînţeles şi aici se impune condiţia ca aceştia să poată dovedi că banii au fost utilizaţi tot pentru a acoperi nevoile locuinţei.
Sub incidenţa legii intră şi împrumutaţii, codebitorii, garanţii personali (fidejuisorii) garanţii ipotecari ai debitorului principal. Intră în această categorie şi persoanele fizice care au garantat cu imobile proprii datorii ale unor persoane juridice. Faptul că legea oferă această posibilitate măreşte foarte mult sfera de aplicabilitate. În situatia în care creditul a fost garantat cu mai multe bunuri pentru stingerea datoriilor se vor da în plată toate bunurile ipotecate.
Primul Pas
Consumatorul întocmeşte o notificare şi o transmite creditorului, printr-un executor judecătoresc, avocat sau notar public, prin care îl informează că a decis să apeleze la Legea privind darea în plată şi să transmită astfel dreptul de proprietate asupra imobilului obţinut prin credit ipotecar, pentru a stinge datoria.
Dacă împrumutul a fost vândut de bancă la o societate de recuperare de creanţe consumatorul va adresa notificarea prevăzută la art. 5 din Legea nr. 77/2016 atât instituţiei care i-a acordat iniţial creditul, cât şi cesionarului creanţei.
Această notificare opreşte efectele contractului de credit iar ratele şi penalităţile creditului nu mai curg. Aceste notificări au în vedere două ipoteze distincte: clientul intenţionează ca banca să accepte o negociere a clauzelor contractuale la niveluri adaptate veniturilor acestuia şi a doua, intenţia debitorului de a se elibera de plata datoriilor născute din contractul de credit prin darea în plată a imobilului/imobilelor.
Citeşte mai mult pe ECONOMICA.NET