ORDONANTA DE PLATA
Legislatia aplicabila in acest moment pune la dispozitia unei societati care inregistreaza o creanta certa, lichida si exigibila urmatoarele proceduri judiciare de recuperare a sumelor restante:
(i) procedura normala de judecata;
(ii) procedura somatiei de plata si
(iii) procedura ordonantei de plata.
Daca primele doua sunt destul de familiare, ordonanta de plata este un mijloc de recuperare a creantelor mai putin cunoscut si, implicit, mai putin folosit. Ordonanta de plata a fost introdusa in anul 2007 ca urmare a implementarii unei directive europene privind combaterea intarzierii platilor in tranzactiile comerciale.
Cand se aplica?
Ordonanta de plata este aplicabila exclusiv creantelor certe, lichide si exigibile izvorate din raporturi comerciale, acesta fiind principalul aspect care o diferentiaza de somatia de plata. Prin raport comercial se intelege orice contract incheiat intre comercianti ori intre acestia si o autoritate contractanta. Pe calea ordonantei de plata nu pot fi solicitate creantele inscrise la masa credala
(gruparea organizata a creditorilor) sau creante izvorate din contracte incheiate intre comercianti si consumatori sau din contracte civile. In schimb, poate fi emisa o ordonanta de plata pentru creantele izvorate din contracte de achizitie publica sau concesiune de lucrari sau servicii.
Dispozitii procedurale
Cererea privind creanta de plata se depune la instanta competenta sa judece fondul, respectiv instanta de la domiciliul debitorului. Citarea partilor se realizeaza potrivit dispozitiilor comune stabilite de Codul de procedura civila pentru cauzele urgente. Citatia trebuie inmanata cu trei zile inainte de termenul stabilit pentru judecarea cererii. Daca nu se poate afla sediul debitorului, atunci se poate dispune citarea prin publicitate cu cinci zile inainte de termenul stabilit.
Debitorul este obligat sa depuna intampinare sub sanctiunea decaderii din dreptul de a propune probe si de a invoca exceptii. In plus, judecatorul poate considera ca nedepunerea intampinarii constituie o recunoastere a creantei invocate.
Daca prin intampinare se contesta creanta invocata si judecatorul considera intemeiata contestatia, atunci se pronunta o incheiere irevocabila de respingere a cererii.
Dimpotriva, daca este admisa cererea creditorului, judecatorul va emite o ordonanta de plata prin care se va mentiona suma si termenul de plata. Ordonanta de plata se poate emite si pentru o parte din suma solutionata initial. Pentru restul sumei neadmise sau pentru toata suma in cazul respingerii cererii creditorului, se poate formula cerere de chemare in judecata potrivit dispozitiilor de drept comun.
Impotriva ordonantei de plata se poate depune cerere in anulare in termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei. Cererea de anulare nu suspenda executarea decat la cererea debitorului si numai cu dare de cautiune.
Ordonanta de plata constituie titlu executoriu. Aceasta poate fi pusa in executare direct de catre executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care urmeaza sa se efectueze executarea. Impotriva executarii silite a ordonantei se poate face contestatie, dar la judecarea contestatiei nu se pot invoca decat aspecte legate de procedura de executie. Termenul de plata este cuprins intre 10 si 30 zile de la comunicarea ordonantei.
Termenul de desfasurare a procedurii nu poate depasi 90 zile de la momentul depunerii cererii initiale.
Diferente fata de somatia de plata
In afara de natura obligatiilor din care izvorasc creantele deduse judecatii, urmatoarele aspecte diferentiaza ordonanta de plata de somatia de plata:
Sunt prevazute mijloace de proba mai numeroase;
Procedura de emitere a ordonantei de plata este limitata in timp la maxim 90 zile;
Nedepunerea intampinarii poate fi considerata recunoastere a pretentiilor creditorului;
Procedura concilierii prealabile stabilita de Codul de procedura finala nu este obligatorie.