Dacă vrei să obţii un drept, trebuie să te lupţi pentru el

Aş vrea să înţeleg mai bine. Dacă un bunic de-al meu a avut pământ în Bulgaria sau Basarabia, eu pot intenta proces statului roman, să fiu despagubit pentru că bunicul a pierdut acel teren în urma Tratatului de Pace de la Paris din 1947, respectiv Tratatul dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940? Asta înseamnă că statul roman a greşit în defavoarea bunicului meu semnând acele tratate, iar acum eu sunt compensat de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor?

Da, puteţi chema în judecată statul român pentru a vă respecta dreptul la despăgubire. E incorect să spunem că statul român a greşit în defavoarea bunicului dvs. prin semnarea dictatului de la Craiova din 1940 şi a Tratatului de Pace de la Paris din 1947, încheiat la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. La momentele respective, statul român s-a angajat să-şi despăgubească cetăţenii pentru proprietăţile pe care aceştia au fost nevoiţi să le abandoneze în teritoriile pierdute în urma semnării acestor tratate. Aşadar, greşeala statului nu este că a semnat tratatele (statul român neavând, practic, alte opţiuni), ci că „a uitat” să-şi despăgubească cetăţenii conform acestor angajamente internaţionale.

Să spunem că a avut 10 hectare în Bulgaria, nu le-a mai recuperat niciodată, iar eu vreau acum să fiu despagubit. Ce fac în acest caz?

În primul trebuia depusă o cerere de despăgubire la Comisia Judeţeană de la domiciliu, din cadrul Prefecturii, dar aceasta doar până în ianuarie 2008 pentru Legea 9 din 1998. Apoi trebuiau depuse anumite documente care să ateste dovada proprietăţii şi a calităţii dvs. de moştenitor al bunicului, în urma cărora prefectura urma să emită o hotărâre prin care se respingea sau aproba cererea dvs., caz în care era stabilit cuantumul despăgubirilor. Dosarul se mută apoi de la prefectură la ANRP, acolo urmând să primească o decizie de validare sau invalidare a hotărârii de la Prefectură. În concluzie, cu hotărârea de la Prefectură şi decizia de validare de la ANRP, sunteţi în situaţia de a încasa despăgubirile. Problema apare însă în momentul în care se constată că bugetul alocat acestor plăţi se micşorează de la an la an, plăţile tuturor dosarelor fiind posibile în aceste condiţii abia în 100 de ani. Dar aici intervenim noi şi vă ajutăm dând în judecată statul, obligându-l în urma procesului la plata despăgubirilor către dvs. Prin hotărâre judecătorească solicităm poprirea conturilor Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, astfel încât, în urma unui proces bine instrumentat, veţi reuşi să vă primiţi banii care vi se cuvin şi pe care statul refuză să vi-i plătească de bunăvoie.

Cât timp voi avea de așteptat?

Depinde de soluţia pe care o adoptaţi. Cam 100 de ani, cum spuneam mai devreme, în cazul în care veţi aştepta ca statul să-ţi îndeplinească benevol datoria. Sau mult mai puţin, în cazul în care alegeţi calea unui proces contra statului. Iar dacă porniţi acest proces alături de un avocat foarte bun, timpul ar putea să fie şi mai scurt. Pentru că trebuie să ştiţi că o astfel de acţune care porneşte prost nu prea mai are cale de îndreptare, aşa încât alegerea potrivită încă de la început se dovedeşte a fi extrem de importantă.

Înțeleg că Guvernul a înjumătățit bugetul ANRP pentru 2014 față de cel din 2013! Astfel, bugetul aprobat pentru 2014 este de 263,4 milioane de lei, față de 466,9 milioane de lei în 2013. Asta înseamă că şi cei care au câştigat în instantă pot aştepta banii mult şi bine?

Aici este, dacă vreţi, o situaţie perfect similară cu cea a unei firme intrate în faliment: eu, furnizor de produse, semnez un contract cu o firmă, în baza căruia îi livrez produse, dar nu mă plăteşte. Eu mă chinuiesc ani de zile, dau în judecată firma, iar după ce obţin o hotărâre, când să-mi recuperez banii, mi se spune că nu pot, deoarece firma a intrat în faliment. Atunci sunt nevoit să mă înscriu la masa credală, dar sunt anunţat că nu mai ajung banii până la mine. În concluzie, ca să închei comparaţia, răspunsul meu la întrebarea dvs. este afirmativ, dar numai în cazul în care statul intră în faliment. Atunci, da, nimeni nu-şi va mai primi banii, dacă luăm în calcul falimentul statului. În privinţa bugetului alocat acestor plăţi, într-adevăr, cuantumul stabilit pentru 2014 este jumătate din cel din anul trecut, el însuşi dovedit a fi insuficient. Şi în condiţiile în care conturile Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor sunt poprite, plăţile neefectuate ridicându-se la peste 1,5 miliarde de lei este, într-adevăr, limpede că nu mai există nicio speranţă pentru cei care aşteaptă plăţile benevole din partea statului. Singura solutie realistă rămâne atunci lupta în instanţă cu autoritatea statului, înfiinţată tocmai pentru a-i ajuta pe beneficiari, dar care nu mai vrea sau nu mai poate să o facă.

Aveti o rată de succes de 100%. Cum aţi ajuns la acest procentaj impecabil? Câte procese ați avut?

Faptul că biroul nostru este supraspecializat doar în aceste legi de despăgubire ne-a ajutat, în mare măsură. Ne-am permis să ne concentrăm întreaga atenţie doar în acest domeniu, aşa încât nu prea mai sunt lucruri care să ne surprindă nepregătiţi sau să ne scape în această zonă. Sigur, un avocat care intră în 20 de procese, pe zone diferite, are o viziune mai amplă asupra justiţiei, dar când intră pe o zonă îngustă, nişată, cu un avocat supraspecializat, va duce o luptă foarte grea, cu şanse minime de câştig pentru el. Una e să te duci în instanţă cu 300 de dosare din domenii diferite şi alta să instrumentezi 300 de dosare din acelaşi domeniu: capeţi o expertiză greu de egalat. Apoi, mai trebuie spus şi că preluăm doar dosare complete, abia după ce statul a recunoscut dreptul la despăgubire al respectivilor cetăţeni. Apoi, chiar dacă dosarul are deja acordul statului, îl trec şi printr-un filtru personal, bazat pe experienţa dobândită în această nişă de piaţă. Am reunţat astfel la dosare în care am descoperit hibe ce le-au scăpat chiar şi autorităţilor şi care ar fi putut pune probleme în privinţa legalităţii dreptului la despăgubiri. Ne-au devenit clienţi doar cei care s-au încadrat în acest filtru, cu dosare complete şi corecte, în cazul cărora am putut să ne aducem contribuţia juridică la recuperarea banilor, prin acţiuni rapide şi decisive. Evident, asta înseamnă că ne-am făcut corect meseria, cu profesionalism, seriozitate şi consecvenţă. Iar atunci când ajungi în faţa judecătorului cu un dosar complet, corect şi instrumentat perfect, nu ai cum să dai greş. Iată cum se face că toţi clienţii mei şi-au recuperat despăgubirile de la stat.

Care sunt cele mai importante trei lucruri pe care le-ati învăţat de când vă ocupaţi de recuperarea despăgubirilor de la ANPR?

Am învăţat că, dacă vrei să obţii un drept, trebuie să te lupţi pentru el, pentru că nu ţi-l dă nimeni dacă stai în banca ta, cel puţin aici, în România. Şi am mai învăţat că dacă vrei să faci performanţă trebuie să munceşti mult, serios şi constant.

Ce le-aţi recomanda tinerilor studenți la drept, care ar vrea să ajungă la o rată de succes ca a dumneavoastră?

În primul rând trebuie să ai curaj, să munceşti foarte mult, să fii foarte atent şi să ai încredere că deţii toate datele pentru a fi învingător. Evident, încrederea vine odată cu primele succese, dar ca să le obţii trebuie să munceşti foarte mult şi să fii foarte atent.