Învăţământul superior în alternanţă, o oportunitate de business de nerefuzat
Instituţiile de învăţământ superior alternativ sunt şcoli de business specializate pe un anumit domeniu, în cadrul cărora, pe lângă predarea teoretică, se pune un mai mare accent pe utilizarea cunoştinţelor dobândite, studenţii acestor şcoli participând pe toată durata studiilor la stagii de practică în cadrul diverselor companii partenere.
Pe piaţa din România există în prezent o singură astfel de instituţie: CEFORA Business School ( acronimul vine de la Centrul de Formare în Alternanţă), o şcoală de comerţ din grupul ESA Paris. Înfiinţată în 2006, şcoala îşi propune să ajute studenţii să se integreze mai uşor pe piaţa muncii în condiţiile în care tot mai mulţi angajatori solicită absolvenţilor de facultăţi şi experienţă în câmpul muncii, nu doar o diplomă şi studii teoretice. Pe perioada studiilor, persoanele acceptate pentru a lua parte la cursurile şcolii fac practică în cadrul companiilor partenere, fie ca salariaţi – dacă aceştia erau deja angajaţi în cadrul firmelor respective –, fie ca stagiari, dacă nu aveau un loc de muncă anterior admiterii. Pe lângă notele pe care studenţii le obţin la cursuri, aceştia primesc o serie de evaluări şi de la tutorii care se ocupă de ei la firmele unde fac practică.
Profesorii provin din mediul de business
„Profesorii noştri provin din mediul de afaceri sau au o experienţă profesională mare în domeniul pe care îl predau. Cine predă la noi dreptul este avocat, profesorul de marketing este director de marketing la o firmă etc. Aceasta este foarte important pentru că ei aduc, pe lângă bagajul pedagogic, experienţa în domeniu, iar cursurile noastre au la bază schimbul de cunoştinţe între un om care are câţiva ani de experienţă în domeniul pe care îl predă şi studentul său. Profesorul are credibilitate, plus bagajul pedagogic orientat spre ce are nevoie tânărul profesionist de mâine şi ce aşteaptă o firmă de la angajatul său“, afirmă Nicolas Combat, fondatorul şcolii.
Un aspect de noutate pe care CEFORA îl aduce pe piaţa din România îl reprezintă faptul că studenţii nu plătesc niciun fel de taxă în primii doi ani de studiu, costurile, care se ridică la 2 200 de euro anual, fiind suportate de compania în care acesta este angajat sau în care îşi desfăşoară practica. Mai mult, persoanele care sunt stagiari în cadrul diferitelor companii partenere primesc o remuneraţie lunară.
Acest model de învăţământ este preluat din Europa de Vest, unde şcoli care au ca focus diverse domenii de activitate (tehnic, telecom, agroalimentar etc.) îşi desfăşoară activitatea de peste 40 de ani. În Germania există circa 1,2 milioane de persoane care au urmat cursurile unor astfel de şcoli, în timp ce în Franţa sunt aproximativ 700 000 de absolvenţi potrivit lui Nicolas Combat, care adaugă că „guvernele occidentale fac investiţii destul de mari pentru a promova acest gen de învăţământ superior alternativ, deoarece ajută tinerii să se integreze mai uşor pe piaţa muncii“.
De ce o oportunitate de business?
„Vedem că din ce în ce mai multe firme înţeleg că resursele lor, oamenii lor, sunt motorul care le duce spre succes. Sunt firme care identifică oamenii cu potenţial, aleg să investească în ei şi îi trimit să se perfecţioneze. Astfel de companii sunt cele care se parteneriază cu noi, iar noi le oferim acelor oameni cunoştinţele de care au nevoie“, afirmă fondatorul CEFORA.
În condiţiile în care şcoala oferă un număr limitat de locuri anual şi are deschis un singur sediu, în Bucureşti, persoanele care dispun de resurse financiare necesare şi sunt interesate şi pasionate de un astfel de model de business pot opta pentru a deschide o şcoală profesională atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe ale ţării, unde cererea deja există. Costurile iniţiale ale deschiderii Cefora au fost, de exemplu, de 60 000 de euro. Posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru resursele umane, fonduri care pot fi utilizate pentru deschiderea unei astfel de şcoli, reprezintă o altă oportunitate ce nu trebuie ratată.
Nicolas Combat îi sfătuieşte pe cei care dorescă să deschidă o şcoală de business în sistem alternativ să gândească acest proiect ca pe un hobby şi să nu se gândească în primul rând la obţinerea de profit. „Trebuie să ai curaj şi să te gândeşti, înainte de toate, la student. E o responsabilitate destul de mare. Avem o responsabilitate morală faţă de persoanele care intră la cursurile noastre, pentru a-i ajuta să îşi înceapă o carieră de succes. Nu trebuie să facă o şcoală de business doar pentru a face bani. O astfel de gândire este profund greşită. “
„Pe lângă profilul pe care ni l-am ales, cel de şcoală de comerţ, avem solicitări de la diferite companii partenere pentru înfiinţarea de şcoli cu profil mai tehnic, pentru că acestea nu au în prezent unde să îşi antreneze angajaţii. Noi am vrea să avem concurenţi pe acest segment, să avem o piaţă cu şcoli mai flexibile, care să se adapteze la nevoile companiilor din diferite sectoare: auto, telecom, retail, agronomic etc. Să avem şcoli care pregătesc profesionişti în middle management sau tehnicieni în aceste domenii de viitor“, susţine Patrick Ouriaghli, coordonator de dezvoltare la CEFORA Business School.
Dificultăţi
În opinia lui Nicolas Combat, există trei mari dificultăţi cu care se confruntă o persoană care doreşte să deschidă o instituţie de învăţământ superior în alternanţă. Prima, şi cea mai importantă, ar fi faptul că în România nu există o legislaţie care să reglementeze şi să recunoască acest tip de învăţământ, aşa cum se întâmplă în ţările vest-europene.
O a doua problemă ar fi legată de companii care, neavând cunoştinţă de un astfel de sistem de învăţământ alternativ, sunt reticente în a da curs unei colaborări cu o şcoală de acest tip. Partenerii CEFORA sunt companii multinaţionale care cunosc acest tip de învăţământ şi recunosc beneficiile pe care le oferă.
Nu în ultimul rând, o astfel de şcoală se va confrunta cu suspiciunea părinţilor, Cefora targetând absolvenţi de bacalaureat cu vârste de până la 26 de ani, care, văzând că nu există un cadru clar reglementat pentru aceste şcoli, vor fi mai degrabă tentaţi să îşi direcţioneze copiii către universităţile clasice.
Fondatorul CEFORA consideră însă că scopul unei şcoli de business în sistem alternativ nu este de a fi o fabrică de diplome, ci trebuie să aducă plusvaloare atât pentru student, cât şi pentru companiile partenere. „Dacă ne gândim la o şcoală de business doar pentru a face profit şi atât, atunci acea şcoală este pierdută, valoarea ei se va diminua. O şcoală nu se face în 2-3 ani. Dacă te apuci de un astfel de proiect, trebuie să îl gândeşti pe o perioadă lungă de timp, 10-15 ani. Şi dacă vei lucra bine, îţi vei face treaba, cu siguranţă vei face diferenţa pe piaţă“, conchide Nicolas Combat.
