Cum ne “fură” investitorii start-up-urile

"În România comparativ cu alte ţări avem o teamă socială de eşec. Dacă lansezi o idee de afacere şi nu funcţionează eşti privit ca un paria. Ar trebui să fie invers. Oamenii aceştia ar trebui să fie aplaudaţi pentru curaj, pentru că este nevoie de foarte mult curaj să fii antreprenor în România” îşi începe Florin Grosu preşedintele Young Leaders Club, o asociaţie care se ocupă de dezvoltarea personală şi profesională a tinerilor, pledoaria sa pentru antreprenoriat. “Un eşec nu e nimic altceva decât o lecţie care poate fi valoroasă în următorul start-up sau când te duci să aplici pentru un job” adaugă acesta. În presă aflăm doar poveştile de succes. Nimeni nu vorbeşte despre faptul că din 10 afaceri, 9 au eşuat. "Noi, la Young Leaders, vorbim despre eşecuri şi ce putem învăţa din ele. Şi cum putem să le evităm. Pe unii îi sperie, dar e un filtru foarte bun, pentru că aceea care rămân au şanse să reprezinte acel start-up care e o poveste de succes”.

La cursurile Young Leaders pot veni maxim doi membri ai unei companii. Anul acesta au fost 12 firme aflate la început, din Romania, Republica Modova şi Rusia. “E important de spus, că cei care aplică la programele de antreprenoriat Young Leaders vin cu ceva mai mult decât o idee de afacere. Vin cu un prototip al produsului pe care-l au în minte. Şi ce încercăm noi să-i învăţăm e cum să afle cine le sunt clienţii, cum să-i abordeze, cum să-şi vândă produsul şi cum să obţină feedback. Apoi îi învăţăm cum să-şi construiască un pitch pentru investitori. Avem chiar şi un seminar în care-i învăţăm cum să-şi prezinte startup-ul lor către mass media. Obiectivul, la finalul programului, este ca ei să fie cât mai aproape de nivelul la care un investitor vrea să finanţeze ideea”. Florin Grosu spune că în ultima zi a programului se organizează un demo day în care sunt aduşi mai mulţi angels investors, reprezentanţi ai unor companii mari din tehnologie care au şi divizii de investiţii, de genul Microsoft, Google etc. Tinerii trebuie să încerce să-i convingă pe aceşti oameni să investească în compania lor.”

Pe lista workshopurilor de antreprenoriat organizate de asociaţia pe care o reprezintă nu apare însă cum să lucrezi cu autorităţile statului şi mai ales cum să “scapi” din hăţişurile birocraţiei. “Avem un seminar care este dedicat aspectelor legale care ţin de gestionarea start-up-urilor. Din nefericire, ori de câte ori un start-up primeşte o investiţie din afară, acelui start-up i se cere să se relocheze. Legislaţia românească nu este prietenoasă cu investitorii. Şi atunci investitorii le cer antreprenorilor să-şi mute firma în alte jurisdicţii mai prietenoase. Este aproape imposibil pentru un investitor american, britanic, neamţ etc, să investească într-un SRL românesc, legislaţia nefiind deloc adaptată domeniului de antreprenoriat în tehnologie şi nu-i ajută deloc pe ei ca investitori. Şi atunci fondatorii pleacă. Dacă firma se mută în SUA, de cele mai multe ori pleacă şi oamenii”, explică Florin Grosu.

Se pune întrebarea cât de mult sunt detaliate ideile de afaceri în cadrul workshopurilor, pentru că ştim că furtul de inteligenţă se poartă în orice domeniu. “Ideile de produse care se prezintă nu pot fi replicate foarte uşor. Vorbim de drone, senzori, dispozitive medicale, etc. Şi e nevoie de echipe solide care să poată să replice aşa ceva. Iar investitorii care vin aici nu au interesul să facă acest lucru. Mai mult decât atât, ei chiar au nevoie ca în spatele produsului să existe o echipă care să ofere garanţia că acea idee va fi dusă până la capăt. Idei bune există peste tot în lume dar pentru a crea o companie de succes, execuţia e totul”.

Florin Grosu consideră că un antreprenor nu ar trebui să se îngrijoreze că i se copiază idea, singura îngrijorare pe care ar trebui să o aibă este aceea de a reuşi să găsească oameni dispuşi să muncească 100 de ore pe săptămână pentru a-i pune în aplicare ideea. Contrar mitului, el spune că românii nu sunt cei mai muncitori de pe planetă.

Florin Grosu este convins că există talente în toate domeniile. Ideile de afaceri pe care le-au selectat anul acesta sunt din domeniul tehnologiei cu aplicabilitate în domenii diverse: medicină, agricultură, educaţie, marketing. “Ne place sau nu tehnologia face parte din vieţile noastre şi cel puţin la Young Leaders Club încercăm să găsim acele start-upuri care folosesc tehnologia, indiferent de domeniu. De aceea, IT-ul iese în faţă pentru că e lucrul la care România are avantaje certe”.

În România, tinerii încep să considere antreprenoriatul o alternativă de carieră foarte serioasă, spune Florin Grosu. El îşi aminteşte că în 2010 nu găseau atât de multe proiecte. Abia în 2013 au reuşit să găsească un număr suficient de echipe încât să poată spune că la Young Leaders au un program dedicat antreprenoriatului. Spre deosebire de anii anteriori, anul acesta au fost prezente firme cu proiecte exclusiv din domeniul tehnologiei. Participanţii la workshop-urile Young Leaders Club au între 19 şi 33 de ani.

“Noi încercăm să-i atragem încă de pe băncile facultăţii. Mesajul nostru e «Renunţă la mersul în Vamă şi vino să muncesti 12 ore pe zi, daca ai o idee antreprenorială care să poată fi pusă în practică! ”.

Grosu este el însuşi un antreprenor care şi-a găsit finanţatorul prin intermediul asociaţiei pe care azi o conduce. “La conferinta de finanţe pe care noi o organizam mi-am întâlnit cofondatorul. El era trader la o bancă din România. Apoi a renunţat la job iar după ce am creat prototipul proiectului am aplicat la un accelerator din SUA unde am primit o investiţie. Ne-am crescut echipa de două ori, şi nu ne oprim aici”.

Florin Grosu spune că şi el a fost nevoit să-şi mute firma în SUA. “Avem şi o companie românească dar ea funcţionează doar ca un vehicul prin care putem în mod legal, transparent să ne plătim angajaţii. Şi investitorii nu au nimic împotrivă de a exista şi o entitate legală în România. Deşi softul şi ce facem noi este 100% românesc, compania este americană pentru că nimeni din SUA nu îşi doreşte să investească într-un SRL românesc, nefiind legislaţia prietenoasă”.

Ce spune despre noua generaţie

Florin Grosu, preşedintele Young Leaders Club consideră că generaţia actuală este pe departe cea mai inteligentă chiar dacă societatea are o altă părere despre ea. “Partea proastă e că tinerii sunt percepuţi ca dezinteresaţi de oameni care au interese total diferite de ale lor şi care nu ştiu să se raporteze la ceea ce-i preocupă pe cei din noua generaţie care a trecut pragul maturităţii. Ei pun mare preţ pe experienţe, nu-i interesează să aibă un cont de economii în bancă. Dacă aş avea 19 ani aş face la fel. Sunt capabili să înţeleagă tehnologia la un nivel la care noi nu o înţelegem. Eu invidiez generaţia aceasta. Citeam o carte despre cum erau percepute generaţiile tinere la 1900 de ceilalţi şi exact asta se scria despre ei, că sunt dezinteresaţi. E perpetuuă discuţia asta. Întotdeauna generaţiile tinere au creat progresul. Acum e mult mai vizibil. Viteza cu care lumea se mişcă e diferită de cea de la 1990. Sau chiar 2000. Tinerii sunt greu de înţeles. În 2000 generaţia mea folosea yahoo messenger, acum ei pot face mult mai multe prin intermediul reţelelor de socializare”. Florin Grosu spune că tehnologia va crea o revoluţie mult mai rapidă a societăţii, revoluţie care ne va pune pe noi în situaţia de inutilitate.