Când lumea din jur se destramă, te întorci la origini

Deși este lumea noastră, a tuturor celor născuți și crescuți în România, din grabă, din neatenție sau chiar cu bună știință, am uitat de ea. Am îngropat-o undeva, într-un colț de amintire, iar vocea ei nu reușește să se mai facă auzită în spațiul superficial al opulenței și al aderării la tot ce este împrumutat din afară, bun sau rău, care pare că-i ia locul.

Când simți că mediul în care ai aflat cine ești, singurul pe care îl știi și de care nu vrei să te desparți, nu-și găsește locul în standardele actuale, trebuie să iei o decizie. Vei fi martorul tăcut al acestei morți anunțate sau vei face tot ce îți stă în putință să reînvii valorile în care crezi și care te definesc?

Alina Zară este unul dintre acei oameni care nu și-au găsit locul în această lume. Ar fi putut să-și plângă frustrările, dar a ales să facă ceva pentru păstrarea valorilor românești. Împreună cu o prietenă mai veche, Elena Daniela Graura, a înființat prima instituție virtuală cu aplicații reale din România: Țara Făgărașului (tarafagarasului.eu), un proiect-manifest care funcţionează ca un generator de proiecte, campanii, concepte, evenimente, face demonstraţii de atitudine şi exerciţii de sensibilitate. Scopul lui este să revitalieze românismul și creștinismul prin redescoperire, conservare, trăire şi promovare a Ţării Făgăraşului.

„Ne-am angajat într-un soi de luptă pe viață și pe moarte pentru a salva o lume, poveștile unui spațiu. Ceea ce nu e tocmai ușor. Luptăm cu prostul gust, cu disprețul față de valorile reale şi condamnarea simplității, care, din punctul nostru de vedere, are o forță estetică (și nu numai) uluitoare. Luptăm cu ignoranța, cu lipsa sentimentelor nobile și a educației şi cultivăm atașamentul față de rădăcini. Luptăm cu noi înșine, de multe ori”, subliniază Alina.

Întoarcerea acasă

Alina s-a născut și a crescut o bună parte din viață în satul Mândra, de la poalele Munților Făgăraș, după care, ca mulți alții, a ales drumul Capitalei. Voia să devină actriță, dar drumul vieții a dus-o însă în alte direcții. Deși a terminat Academia de Artă (secția actorie) din București, a lucrat ca jurnalistă, apoi ca om de PR și storyteller pentru mai multe proiecte și agenții de publicitate. Pentru oricine altcineva, să aibă un loc de muncă în București și să se întrețină singur ar fi fost un vis devenit realitate. Nu și pentru Alina, care nu s-a regăsit în capitala aglomerată și agresivă, dar nici în orașe ceva mai liniștite, cum sunt Sibiu, Brașov sau altele de prin afara țării.

A ales să se întoarcă acasă. Se întâmpla prin anul 2010. S-a reîntâlnit cu Daniela Graura și, la o cană de ceai din plante culese din spatele casei părintești, au decis că nu pot sta nepăsătoare când universul lor se stinge. Așa a luat naștere „Țara Făgărașului.” „În jurul nostru se dărâmă o lume, iar noi… Ce facem? Și ne-am apucat, încet-încet, de făcut câte ceva. Cum ne-am priceput mai bine, fiecare punând la bătaie totul: de la energie, cunoștințe, prieteni și timp până la bani și informații. Ne-am transformat în două creatoare și căutătoare de comori ‒ de valoare artistică, de bucate, de întâmplări, de ţesături străvechi ‒ cărora le oferim o a doua viață. Când ne-am întâlnit, ne-am hotărât să încercăm să salvăm ce se mai poate din lumea noastră, să o reconstruim și să o așezăm în spații cu valoare de simbol. Facem asta în primul rând pentru noi: ni se pare că ne ajută să înțelegem de unde venim și încotro ne ducem, ne ajută să ne echilibrăm, să fim mândre cu tot ce ne-a fost dat să fie al nostru. Am vrut sa găsesc modalitatea prin care sa îi fac pe oameni sa înțeleagă că esența și spiritul nostru autentic, rostul, semnele, poveștile noastre vechi sunt mai cool decât orice altceva împrumutat. Mai valoroase și categoric mai reprezentative”, povestește Alina.

Țara Făgărașului

Proiectul „Țara Făgărașului” este o instituție virtuală umbrelă, cu aplicații reale, care înglobează șase proiecte care au pornit de la ideea întoarcerii la origini și la simplitate: Țara Cerurilor Deschise, Suveica Mamei Ruța în jurul lumii, Muzeul de Pânze și Povești Mândra, Mândra Chic, Restaurantul Casa Terra și gourmeTradițional.

Țara Cerurilor Deschise este un album virtual de fotografie și poveste, dar care există și în variantă print, sub forma unor cărți poștale cu povești. Suveica Mamei Ruța în jurul lumii, probabil celebră de-acum, spune povestea suveicii bunicii Alinei, care a parcurs aproape un milion de kilometri și a ajuns înapoi în țară de doar două ori în patru ani. Acum se află la Polul Nord.

Muzeul de Pânze și Povești Mândra este casă pentru suveică, pentru colecțiile de pânze și de povești, pentru atelierele de creație, de joacă și educație civică ale copiilor din Mândra, iar Mândra Chic este un atelier-şezătoare, o mică întreprindere socială în devenire, care reinterpretează pânza și vorbele vechi, unde sunt produse o serie de reinterpretări în design modern ale câtorva elemente tradiționale. Tricourile Faine cu aplicații de pânze și vorbe vechi sunt și ele celebre și vândute în întreaga lume. Cu Mândra Chic au participat în anul 2014 la ediția anuală a concursului de proiecte comunitare Petrom „Idei din Țara lui Andrei” și au câștigat 15.000 de euro cu proiectul „Colțul Românesc”. Poartă numele perniței de decor, care reinterpretează în cheie modernă unul dintre cele mai populare simboluri românești: colții lupului. Vor lucra cu șase femei din Mândra și vor face un catalog de modele de cusături specifice zonei, care vor duce mai departe povestea pânzei.

Daniela are Restaurantul Casa Terra de mai bine de 20 de ani și Alina spune că tot ce i se pare mai frumos la această afacere este că mulți dintre angajați îi sunt prieteni. Restaurantul Danei a fost și este un colț special dedicat oamenilor care stau în spatele proiectului „Țara Făgărașului”, unde se întâlnesc, spun povești, unde iau naștere proiecte, campanii, exerciții de atitudine sau demonstrații de sensibilitate. După Casa Terra, Daniela a dezvoltat atelierul gourmeTradițional, care este un fel de laborator în care testează și de unde scoate pe piață tot felul de dulcețuri, siropuri, zacuște și sosuri speciale, făcute după rețete vechi, culese în peregrinările lor prin Țara Făgărașului.

Prin aceste proiecte, Alina și Daniela salvează, în felul lor, fără pretenția de salvatori, povestea unui bunic care a luptat în două războaie mondiale și jurnalul lui de front, cea a unui vecin, partizan în lupta împotriva comunismului, din Munții Făgăraşului, rețeta unei plăcinte sănătoase și gustoase, modelul de țesătură al iilor de prin Ardeal, cartea de rugăciuni a străbunicii, urbariile dintr-o biserică veche, lemnăria unei ferestre pe care o femeie a privit toată viața ei spre lume, un centru istoric de la betonare, un pâlc de copaci născuți deodată cu Transilvania. Salvează o suveică de la războiul de țesut, care ar fi putut ajunge, ca majoritatea suratelor ei, pe foc, și o trimit să colinde lumea, să ducă și să aducă povești, salvează povestea unei familii și o așază, împreună cu nepoții, într-un arbore genealogic care schimbă sensul existenței celor mici și transformă bunicii în eroi alternativi care se luptă în popularitate cu Spiderman.

„Țara Făgărașului nu este un business pentru profit”

Echipa este formată din două persoane, Alina și Daniela, plus oamenii care lucrează permanent sau temporar la fiecare proiect în parte. Pentru că este vorba despre gestionarea a șase proiecte, Alina și Daniela și-au împărțit atribuțiile foarte clar.

„În primul rând, fiecare are grijă și răspunde de proiectele pe care le-a inițiat, pe care le coordonează și care funcționează și independent de proiectul-umbrelă. Daniela se ocupă de restaurantul și atelierul-gourmet, iar eu, de restul. Pentru proiectul-umbrelă, eu acopăr partea de PR, povești, evenimente, campanii, iar Daniela, care este mai practică, partea de logistică, planning, implementare, contabilitate”, explică Alina.

Acum, vocea lor este destul de puternică încât, dacă vor să spună ceva, o pot face cu siguranța că vor fi ascultate. Dar lucrurile nu au stat la fel de la început, când s-au confruntat cu unele dintre cele mai grele momente ale acestei aventuri în numele tradiției: deși oamenii le admirau și își scoteau pălăria în fața lor pentru că voiau să facă ceva, nimeni nu credea că vor reuși să schimbe, cumva, lucrurile.

„Ne era foarte greu să îi convingem că se pot face foarte multe lucruri. Cele mai frumoase au fost, în parte, fiecare poveste salvată, pânză, rețetă, om câștigat de partea noastră, care se mobiliza să facă ceva mai departe și el. Fiecare nouă campanie a fiecărui proiect în parte e motiv de bucurie. Dar una dintre cele mai mari bucurii este faptul că am reușit să înființăm Fundația Comunitară Țara Făgărașului (n. red. – proiect independent de tarafagarasului.eu, fondată în anul 2013), care a adunat, promovează și exploatează resursa cea mai de preț pe care o avem în zonă: oamenii!”, mai spune Alina.

„Țara Făgărașului” nu este un exemplu clasic de antreprenoriat pentru că, așa cum ține să atragă atenția Alina, nu este un business, ci o poveste prin intermediul căreia au făcut tot ce au putut ca să salveze esența locului în care s-au născut, simplitatea, rostul și esența românismului, ca să salveze acel „acasă” al lor. Așadar, „Țara Făgărașului” nu a fost înființată pentru profit: „Nu toate proiectele aduc profit material, dar cele care o fac adună bani cât să ne ajute să ducem un trai civilizat, decent, să putem investi în educație, în noi concepte și în proiecțele care sunt, de cele mai multe ori, aducătoare de bucurie spirituală, echilibru și împlinire, și nu de bani”.

Anul 2015 vine cu Transylvania Gift, un magazin online care promovează producătorii locali din Ardeal, încurajează cumpărarea de produs românesc de calitate și militează pentru ideea de a dărui lucruri, experiențe și emoții de acasă. „Este un proiect la care visa de multă vreme soțul meu. Va fi mai mult decât un magazin online, va surprinde spiritul Transilvaniei în esența lui, așa cum l-am descoperit în anii petrecuți pe ulițele satelor românești, căutând oameni, povești, rețete, pânze, fotografii vechi, obiceiuri, rostul și rânduiala cu care vrem să le facem cunoștință și copiilor noștri”, conchide Alina.